PR politic în loc de eficienţa energetică

Finanţarea a zeci de proiecte ce prevăd reabilitarea termică a grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi altor instituţii întârzie cu un an, din cauza că guvernanţii n-au pregătit la timp suportul legal şi tehnic necesar, potrivit experţilor

A trecut aproape un an de când (iulie 2012) a fost anunţat primul concurs pentru finanţarea unor proiecte din cadrul Fondului pentru Eficienţă Energetică (FEE), dar până acum n-a fost alocat niciun împrumut pentru susţinerea iniţiativelor.

80 de milioane cheltuite în alte scopuri

Între timp, circa 80 de milioane de lei din cele aproape 180 de milioane prevăzute pentru 2012 au fost alocaţi de fostul Guvern Filat în alte scopuri, după o rectificare bugetară. Astfel, au rămas 100 de milioane de lei, care ar urma să fie alocaţi în anul 2013. Din această sumă, 80 de milioane sunt prevăzute pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică ale instituţiilor publice, iar alte 16 milioane - pentru solicitanţi privaţi. Totodată, în anul 2013 au fost prevăzute alte 160 de milioane de lei pentru completarea Fondului.

Sergiu Corin, directorul executiv al FEE, afirmă că acum Guvernul nu mai poate folosi banii în alte scopuri şi susţine că alocarea mijloacelor a fost tergiversată din cauza mai multor impedimente depistate pe parcurs.

„Anul trecut n-a putut fi finanţat niciun proiect deoarece n-au fost adoptate la timp actele normative necesare. Regulamentul privind auditul energetic şi Regulamentul privind autorizarea auditorilor energetici au fost aprobate abia la finele lunii noiembrie 2012, iar Metodologia de calculare a costului auditului energetic - la 12 decembrie 2012“, a explicat Sergiu Corin. Fără aceste acte este imposibilă efectuarea auditului energetic al edificiilor publice ce ar urma să beneficieze de finanţare, procedură obligatorie înainte de depunerea dosarului la FEE.

În consecinţă, mijloacele financiare alocate pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în 2012 urmează a fi valorificate pe parcursul anului 2013.

Managerul spune că s-au constatat şi alte deficienţe. „Am fost nevoiţi să elaborăm un manual operaţional în care să descriem detaliat toate etapele unui proiect, dar şi responsabilităţile celor care îl implementează“, susţine directorul fondului.

Concurenţă mare  

După anunţarea, în ianuarie, a primului concurs de proiecte din acest an au fost depuse 303 dosare din parte unor instituţii publice, cu solicitări de finanţare de peste 500 de milioane de lei, mult peste posibilităţile fondului. La etapa a doua au rămas peste 130 de proiecte, iar bani sunt suficienţi doar pentru 40-50 de proiecte, aşa că urmează încă o triere. Serghei Corin afirmă însă că cel târziu la toamnă va începe alocarea primelor sume.

Mihai Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, a preferat să nu comenteze situaţia creată, dar şi el a dat asigurări că până la finele anului fondurile vor ajunge la beneficiari.

Audit de zece milioane

Câştigătorii nu au fost încă selectaţi, constatându-se că multe dosare sunt incomplete şi întocmite în grabă. A ieşit la iveală şi o altă problemă: multe din certificatele de audit energetic erau aproape identice, ceea ce demonstrează că unii auditori pur şi simplu fac business profitabil.  Doar pentru rapoartele de audit eliberate de specialiştii autorizaţi, autorităţile locale au cheltuit circa 10 milioane de lei.

Economistul Gheorghe Constandachi, unul dintre cei nouă membri ai Consiliului de Administrare al FEE, explică tergiversarea finanţărilor prin faptul că este o primă experienţă de acest fel în domeniu.

„E rău că alocarea banilor întârzie, dar poate că e mai bine să nu ne grăbim şi să facem totul temeinic şi să evităm eventuale deturnări de fonduri. Or, iniţial lipseau mecanismele de control şi monitorizare şi a trebuit să suplinim acest gol“, menţionează Constandachi.

"S-a făcut mai mult PR politic decât acţiuni concrete"

Ion Muntean, expert în securitatea energetică, e de părere însă că în ultimii ani în domeniul eficienţei energetic s-a făcut mai mult PR politic decât acţiuni concrete.

„Ce folos că la buget au fost prevăzute sume mari de bani, dacă, elementar, n-au fost elaborate mecanisme clare de verificare a calităţii proiectelor? De exemplu, abia acum descoperim că nu avem în ţară niciun laborator de testare a calităţii geamurilor termopan. Iar fără rezultatele de laborator riscăm să instalăm geamuri proaste, care, în loc de 20 de ani, vor rezista doar zece“, a afirmat expertul Ion Muntean.

„Acum se vede la ce duce graba şi alocarea fără cap a banilor. De exemplu, în anii 2005-2007 au fost instalate geamuri termopan la multe şcoli, spitale şi grădiniţe, fără să fie efectuate şi alte lucrări, precum izolarea termică a pereţilor, repararea acoperişurilor etc. În consecinţă, ne-am ales cu spitale şi şcoli cu ferestre moderne şi pereţi plini de mucegai. Lucrurile trebuie gândite mai bine“, concluzionează Ion Muntean.

De unde vin banii

Mijloacele financiare vin de la Comisia Europeană ca suport bugetar, dar sunt destinaţi strict pentru completarea Fondului pentru Eficienţă Energetică. Este o precondiţie a Comisiei Europene pentru a evita situaţia în care banii sunt cheltuiţi în alte scopuri. Instituţiile publice vor primi finanţări nerambursabile, iar cele private vor beneficia de credite în condiţii avantajoase. Finanţările din partea CE sunt preconizate până în anul 2015. Pentru 2014 sunt prevăzute 175 de milioane, iar pentru 2015 - 45 de milioane de lei.