Pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni bate vântul
0
La doar câteva zile de la ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcţie a gazoductului paneuropean, şantierul de la Zagarancea, raionul Ungheni, a fost golit de tehnică şi ţevi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi dincolo de Prut.
Duminică am găsit pe malul drept al Prutului doar două containere şi o macara pentru ţevi. De somptuoasa ceremonie din 27 august, de Ziua Independenţei, la care au participat premierul moldovean Iurie Leancă, prim-ministrul României Victor Ponta şi Comisarul European pentru Energie, Guenther Oettinger ne mai aminteşte doar un panou.
Drumul construit în grabă abia de se vede din mărăcini, astfel încât dacă nu eşti localnic, cu greu vei găsi şantierul. De altfel nici oamenii din partea locului nu prea ştiu pe unde ar trebui să înceapă construcţia gazoductului. „Ştiu că a fost ceva săptămâna trecută“, ne spune Eleonora, o locuitoare din Semeni, comuna Zagarancea. „Am fost prinsă la serviciu şi nu am văzut nimic“, ne răspunde o altă femeie.
Lucrările vor începe abia în octombrie
Serghei Gorea, primarul satului Petreşti, raionul Ungheni, s-a arătat încrezător că până pe 31 decembrie 2013, gazoductul va fi construit. „Cel puţin aceasta ne-a promis compania care a câştigat tenderul. Nu pot însă să vă spun unde a fost depozitat tot utilajul“, spune primarul. Acesta susţine că pe 27 august a fost un eveniment simbolic. „Construcţia conductei de gaze va avea finalitate. Cineva încearcă să denigreze imaginea României şi a Uniunii Europene“, spune indignat Serghei Gorea.
Nu ştie unde au dispărut ţevile şi utilajul nici primarul comunei Zagarancea, localitate prin care ar urma să treacă reţeaua de gaze. „Nu pot să vă spun când au fost luate de acolo. Cert este că lucrările vor demara la sfârşitul lunii septembrie - începutul lui octombrie“, şi-a dat cu părerea Mihai Burlacu.
Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, dă asigurări că nimic nu a dispărut. „Toate utilajele au fost depozitate. Compania românească perfectează acum toate actele, pentru ca să poată contracta o firmă din Republica Moldova, care să efectueze o parte din lucrări“, susţine Iurie Toma.
Au transportat ţevile de pe un mal pe altul
Aproximativ acelaşi scenariu s-a desfăşurat şi la celelălt capăt al gazoductului Iaşi – Ungheni. Diferenţa este că la Rediu, la zece kilometri de Iaşi, unde se află punctul zero al şantierului, ceremonia de inaugurare a lucrărilor a avut loc la 26 august, în prezenţa premierului român Victor Ponta. A doua zi toate conductele au dispărut, la fel ca şi majoritatea utilajelor. Surse din administraţia judeţeană de la Iaşi susţin că firmele responsabile de proiect ar fi încărcat toate conductele şi le-ar fi transportat peste Prut la Zagarancea, Ungheni, pentru „spectacolul“ din 27 august.
Companiile nu au decis de unde vor începe
Reprezentanţii celor trei companii care au câştigat dreptul de a construi segmentul din Republica Moldova a conductei susţin că nu s-a întâmplat nimic grav şi că lucrările de construcţie vor începe în cel mai scurt timp.
„E adevărat că de pe şantier au fost retrase utilajele şi ţevile, dar aceastea au fost duse la depozit. Lucrările vor începe atunci când va fi finalizată etapa de pregătire şi vor fi aduse utilaje şi personal pentru a efectua lucrările“, ne-a spun la telefon secretara de la compania Habau Pipeline Systems SRL din Ploieşti. Aceasta a mai precizat că încă nu s-a decis din care capăt al conductei vor începe lucrările – din România sau din Republica Moldova.
„Aşteptăm să se decidă şi cine va construi trecerea sub râul Prut. Mai mult nu vă pot spune“, ne-a declarat secretara.
Ultimul detaliu este foarte important. Or, la finele lunii mai 2013, în timpul vizitei la Chişinău a ministrului delegat pentru Energie al României Constantin Niţă, acesta a convenit cu vicepremierul moldovean Valeriu Lazăr asupra semnării unui memorandum de înţelegere privind licitaţia de construcţie a subtraversării râului Prut. Documentul a fost ulterior semnat, dar încă nu a fost ratificat de partea română şi, respectiv, licitaţia nu poate fi organizată, spun surse din cadrul Guvernului de la Chişinău.
Ponta: „Atacuri politice şi poveşti“
Pe partea română responsabilă de organizarea licitaţiilor pentru lucrările de construcţie a gazoductului este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). „Nu le-au încărcat în utilaje (conductele - n.r.), le-au depozitat la câţiva kilometri, într-un loc unde pot să le asigure paza. E obligat să se lucreze acolo! Fiţi siguri că lucrarea e demarată şi se va începe. Sunt încă lucrări de şantier, se fac în ateliere“, a explicat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.
„Toate utilajele au fost depozitate. Compania românească perfectează acum toate actele ca să poată contracta o firmă din Moldova, care să efectueze o parte din lucrări.“ Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni
„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul“, a fost şi reacţia premierul român Victor Ponta.
Nu există un termen anume
Clauzele contractului de realizare a lucrările de construcţie a gazoductului nu prevăd un termen concret de începere a acestora. Ar trebui să înceapă în termen de o lună de zile de la semnarea contractului, susţin surse din cadrul Guvernului moldovean. Mai târziu ar însemna că încep lucrările pe timp ploios şi în pragul iernii.
Şi Voronin a inaugurat conducte fantomă
În anii 2003-2009, în Republica Moldova s-au cheltuit miliarde de lei pentru construcţia a mii de kilometri de gazoducte pentru ca şi populaţia să aibă acces la gaze. În multe localităţi la inaugurarea conductelor a participat şi preşedintele de atunci Vladimir Voronin.
De regulă, în conducte nu era metan şi pentru ca Voronin să aprindă flacăra simbolică lucrătorii de la Moldovagaz foloseau gazul dintr-o butelie adusă special pentru asta.
Învingător al licitaţiei de construcţie a celor 11 kilometri de gazoduct pe teritoriul Moldovei şi a staţiei de măsurare a gazelor a fost declarat un consorţiu austro-român din trei companii.
Prima este Habau Pipeline Systems SRL din România, o subsidiară a grupului austriac Habau, care este controlat de două familii: Halatschek cu 60% şi Heindl cu 40%. A doua companie din cadrul consorţiului e IPM-Partners, care are un fondator din Austria. Managerul din România la IPM Partners este Ion Antonio Tache, un fost colaborator al miliardarului român Sorin Ovidiu Vântu.
Tache a fost învinuit în 2011 de infracţiuni economice deosebit de grave în cadrul dosarului Petromservice.
A treia companie, Inspet, este specializată în construcţia şi întreţinerea echipamentelor de petrol şi gaze. În anul 2012, Inspet a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei de la Bucureşti cu o amendă de 1,6 milioane euro pentru realizarea unei înţelegeri cu alte trei companii privind participarea cu oferte trucate la procedura de achizitie publică a lucrărilor la o conductă de gaze din România.
Citeşte şi:
Mass-media din România a relatat pe larg în data de 27 august despre începerea lucrărilor la gazoductul Iaşi - Ungheni, inaugurate atât în România, cât şi în Republica Moldova, de o delegaţie condusă de Victor Ponta. La două zile de la trecerea oficialilor, firmele contractate şi-au strâns utilajele, ţevile şi muncitorii şi au dispărut de pe malul românesc al Prutului.
Locuitorii Republicii Moldova au dreptul la gaze ieftine iar atunci când România a demarat proiectul gazoductului Iaşi-Ungheni nu a stat să se gândească dacă se supără Rusia, ci a luat în calcul cine beneficiază, a declarat premierul Victor Ponta la ceremonia de inaugurare a lucrărilor la conductă.
Republica Moldova ar putea rămâne fără gaz rusesc
Dimitri Rogozin, vicepremierul rus, a insinuat, în cadrul vizitei sale la Chişinău, că Rusia ar putea opri livrările de gaze naturaleîn această ţară dacă Republica Moldova se va asocia cu Uniunea Europeană.
Se încarcă comentariile...
