Parlamentari britanici, membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova: „Situaţia din regiune este mai periculoasă decât a fost vreodată“

O delegaţie de parlamentari britanici, membri ai grupului de prietenie cu Republica Moldova, s-a  aflat timp de câteva zile la Chişinău, la Tiraspol şi la Comrat. La plecare, oficialii au povestit pentru „Adevărul“ cum văd ei situaţia din regiune, dar şi ce modele am putea adopta pentru a pune punct conflictului transnistrea.

„Adevărul“: Care sunt concluziile vizitei în Republica Moldova? Pentru unii dintre voi, nu e prima dată când veniţi în ţara noastră. Credeţi că lucrurile s-au schimbat?

Lord Alfred Dubs: Din discuţiile pe care le-am avut - cu premierul, cu preşedintele Parlamentului, cu unii politicieni din Tiraspol, cu başcanul Găgăuziei -  am observat că există dorinţa de a lupta cu corupţia. Unii judecători au fost demişi, eforturile luptei cu corupţia sunt deja vizibile, dar cred că mai sunt multe lucruri de făcut. Bineînţeles că nu este ceva specific doar Republicii Moldova. Dacă oamenii nu au încredere în sistemul judiciar, companiile internaţionale nu vor investi aici, pentru că ele sunt în căutarea unui mediu stabil. Înţeleg că flagelul corupţiei şi lipsa de încredere în independenţa şi echitatea justiţiei blochează venirea unor investitori străini în Moldova. Chişinăul în sine arată mai prosper decât în ultima mea vizită. În acelaşi timp, situaţia geopolitică este mult mai complicată acum.

Lord Michael James German: Diferenţa este că discuţiile despre situaţia în regiune domină discuţiile la nivel internaţional. În ceea ce priveşte schimbările, una dintre acestea este angajamentul autorităţilor de a lupta cu corupţia. Totodată, sunt încurajatoare şi cifrele de dezvoltare a economiei. Aşadar, schimbări sunt şi cred că sunteţi pe drumul cel bun.

Philip Davies: Deşi sunt pentru prima dată la Chişinău, am venit în calitate de prieteni. Nu suntem aici să spunem ce trebuie să faceţi, ci să vă ajutăm să obţineţi ceea ce v-aţi propus. Cred că cel mai greşit ar fi să ajungeţi într-un punct în care oamenii ar fi obligaţi să aleagă între Est şi Vest. Moldova are nevoie de relaţii bune şi cu UE, şi cu Rusia, iar noi suntem aici să vă ajutăm să reuşiţi să aveţi stabilitate politică şi economică.

Spuneaţi că v-aţi întâlnit cu başcanul Găgăuziei? Ce v-a spus despre referendumul care a trezit îngrijorări la Bruxelles?

Lord Alfred Dubs: De fapt, el era foarte deschis, gata să coopereze cu Chişinăul, dar ne-a spus că găgăuzii nu au autonomia pe care şi-au dorit-o. Totuşi, mesajele lui sunt destul de complicate. Trebuie să recunosc că nu a fost foarte clar în ceea ce priveşte vectorul regiunii. A fost mai pro-european decât credeam eu. Probabil, este în căutarea unor prieteni acolo unde-i poate găsi. Oricum, discuţia a fost mult mai pozitivă decât speculaţiile pe care le-am auzit înainte de a merge în regiune.

În 2010, în cadrul unei vizite la Londra a ministrului nostru de Externe, preşedintele Comisiei parlamentare pentru UE, Lordul Roper, a declarat că viitorul Republicii Moldova este în UE. Ce cred politicienii britanici astăzi?

Lord Alfred Dubs: Atunci, toţi în Moldova voiau să avanseze pe calea UE (chiar şi comuniştii, care în 2011 şi-au schimbat vectorul). Acum, însă această idee nu este împărtăşită de toate partidele politice. Totuşi, cred că dacă Moldova îşi doreşte acest lucru, UE îi va ieşi în întâmpinare. Moldova trebuie să decidă singură pe ce cale vrea să meargă. Aderarea la UE este un proces de lungă durată.

John Whittingdale: Statutul de membru este departe, iar asocierea cu UE cere reforme. Pentru a ajunge mai aproape de UE trebuie să ne asigurăm că sistemul judiciar funcţionează adecvat şi că se depun toate eforturile pentru efectuarea reformelor. Rusia ne-a demonstrat că situaţia în regiune poate fi destabilizată oricând.

Unele voci spun că, după Crimeea, ar putea urma Transnistria. Credeţi că ar trebui să ne pregătim pentru ce-i mai rău?

Lord Alfred Dubs: Situaţia din regiune este mult mai periculoasă decât a fost vreodată. Şi toţi sunt conştienţi de acest lucru, dar ar trebui să vedem care este următoarea mişcare a Rusiei. Am impus anumite sancţiuni, aşteptăm să vedem cum vor funcţiona. E greu să prezicem ce va face Rusia.

John Whittingdale: Rusia a neglijat aproape toate angajamentele, drepturile internaţionale, memorandumul de la Budapesta, acordul CSI, iar aceasta creează o situaţie foarte periculoasă. Trebuie să revenim la dialog şi să arătăm clar că nu e posibil să încalci dreptul internaţional fără a suporta anumite consecinţe. Ceea ce se întâmplă în Ucraina este inacceptabil.

Trupele ruse din Transnistria s-ar putea îndrepta oricând spre Chişinău. UE are şi alte pârghii pentru a ne proteja?

Lord Alfred Dubs: Este o întrebare foarte dificilă, din motiv că nu am văzut încă rezultatele ultimelor sancţiuni. Dacă nu duc la nimic, trebuie să le înăsprim, pentru a ne asigura că nu se va merge mai departe. Problema este că în Transnistria trupele ruse sunt deja acolo.

Aţi avut o vizită şi la Tiraspol. V-aţi întâlnit cu aşa-numitul preşedinte al Sovietului Suprem Mihail Burla. Ce v-a spus?

Lord Michael James German: Sunt îngrijoraţi de viitorul lor şi de cum va arăta acesta, mai ales că acum relaţia cu Ucraina este foarte dificilă. Sunt în căutarea unei soluţii.

John Whittingdale: Cred că o altă problemă care îi preocupă este ce se va întâmpla la frontieră. Au menţionat că au avut dificultăţi la importul produselor alimentare şi medicamentelor de la producătorii ucraineni.

Dar cum vedeţi această dorinţă a Tiraspolului de a intra în componenţa Rusiei?

Lord Alfred Dubs: Nu a fost nicio reacţie clară din partea Rusiei. Trebuie să vedem ce va urma. În plus, au fost bucuroşi să ne întâmpine. Cred că uşile nu sunt închise, ei vor să discute. Cel puţin, aceasta este impresia noastră. În 2014, veţi avea în Scoţia un referendum. Ce am putea învăţa din experienţa Regatului Unit?

John Whittingdale: La Tiraspol, am fost întrebaţi despre acest referendum. Am discutat şi despre evoluţia relaţiilor dintre Parlamentul britanic şi a celor din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Aşadar, am avut posibilitatea să le explicăm cum aceste parlamente au obţinut competenţe şi împuternici majore în baza modelului de devoluţie (n.r. – este modelul bitranic de descentralizare a puterii) şi cum le-au folosit, rămânând în componenţa Regatului Unit. În ceea ce priveşte cooperarea interparlamentară între Chişinău şi Tiraspol, care are o importanţă semnificativă, noi am simţit că o astfel de cooperare ar putea fi luată în consideraţie, în cazul în care este sugerată.

Lord Alfred Dubs: De fapt, Wesminister-ul oferă multă putere administraţiilor din Edinburgh, Belfast şi Cardiff. De multe ori ne-am întrebat, dacă o astfel de abordare ar putea fi utilizată şi în cazul Republicii Moldova, astfel încât să oferiţi Trasnistriei un soi de independenţă de a decide multe lucruri, rămânând în componenţa Republicii Moldova. Este un model interesant. În ceea ce priveşte referendumul din Scoţia, ne-a luat aproape doi ani să convenim asupra acestuia şi să-l organizăm. Este un proces foarte complicat. Guvernul britanic a cooperat cu administraţia scoţiană, chiar dacă majoritatea britanicilor speră că scoţienii vor vota împotriva independenţei. Vrem ca ţara să rămână împreună, dar scoţienii vor avea posibilitatea să voteze. Presa va dezbate argumentele ambelor părţi. Va fi un proces transparent. Întrebarea referendumului a fost discutată şi convenită între Londra şi Edinburgh, aşadar avem un proces total diferit de ceea ce s-a întâmplat în Crimeea.

Totuşi care sunt lecţiile pe care trebuie să le învăţăm din experienţa Regatului Unit pentru că şi noi avem negocieri, dar deocamdată acestea nu dau rezultate esenţiale şi nici măcar nu s-a reuşit deschiderea discuţiilor pe marginea unei soluţii politice?

Lord Michael James German: După exemplul nostru, este important ca părţile implicate să discute constant, să se întâlnească, astfel încât să soluţioneze problemele împreună. Şi nu este un proces unilateral, este un proces comun şi de durată.

Lord Alfred Dubs: În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că nu avem presiuni din afară. Este o mare diferenţă. Relaţiile dintre Dublin şi Londra sunt foarte bune, iar discuţiile au loc într-un mediu de cooperare.
Recent, referindu-se la situaţia din regiune, preşedintele României Traian Băsescu a declarat că UE ar trebui să accelereze procesul de integrare al Republicii Moldova...

Lord Alfred Dubs: Deja s-a anunţat că Acordul de Asociere va fi semnat mai devreme. Toate depind de ce se va întâmpla aici. Moldova trebuie să facă anumite schimbări şi suntem bucuroşi să salutăm orice schimbare pozitivă.

Moldova, mică şi mai cooperantă

Comparativ cu celelalte ţări din Parteneriatul Estic, credeţi că Republica Moldova merită anumite facilităţi datorită reformelor efectuate?

John Whittingdale: Situaţia ţărilor din Parteneriatul Estic este foarte diferită. Avem Armenia, care, practic, şi-a întors spatele către UE. Încă mai discută despre cooperare, dar este determinată să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Ucraina reprezintă o provocare pentru moment şi situaţia acolo este dificilă. La fel de complicat e şi cu Georgia, teritoriile căreia sunt ocupate de Rusia în nord. Într-un fel, în Moldova, care este o ţară mai mică în raport cu celelalte, este mult mai uşor să faci schimbări şi să cooperezi, dar fiecare ţară a Parteneriatului Estic are oportunităţile şi provocările ei. 

Lordul Alfred Dubs este preşedintele Grupului parlamentar de prietenie din cadrul Camerei Lorzilor a Parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Face parte din Partidul Laburist.

Lordul Michael James German este membru al Camerei Lorzilor şi fost membru al Adunării Naţionale din Ţara Galilor din regiunea de sud-est. Este membru al Partidului Liberal Democrat, iar în 2007-2008 a fost liderul partidului în Ţara Galilor.

Philip Andrew Davies este politician britanic al Partidului Conservator. Este membru al Parlamentului pentru Shipley, în vestul Yorkshire. Este, de asemenea, purtătorul de cuvânt parlamentar pentru campania împotriva corectitudinii politice.

John Whittingdale este politician conservator, deputat în Camera Comunelor. A fost secretarul politic al premierului Margaret Thatcher. După demisia premierului, şi-a continuat activitatea în aceeaşi funcţie până în 1992 când a devenit parlamentar.