Panteonul literaturii române de la Chişinău

Panteonul literaturii române de la Chişinău

Majoritatea trecătorilor se opresc la bustul lui Grigore Vieru. FOTO Tudor Iovu

Aleea cu busturile celor mai de seamă scriitori români, din grădina publică „Ştefan cel Mare", este unul dintre obiectivele cele mai vizitate de către turiştii sosiţi în Chişinău.

Ştiri pe aceeaşi temă

După locaşuri sfinte, conace pline de istorie, rezervaţii naturale şi sate cu datini strămoşeşti, acum te invităm la o plimbare prin centrul Chişinăului. Mai bine spus pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare", unul dintre principalele obiective turistice din Capitală, alături de monumentul lui Ştefan cel Mare, parcul Catedralei şi Porţile Oraşului.

Aici este locul unde găseşti busturile celor mai importanţi exponenţi ai literaturii române. „În turul oraşului intră obligatoriu şi vizitarea Aleii Clasicilor. Mă orientez în funcţie de turişti. Dacă vin din România, insist pe monumentul lui Mihai Eminescu şi le spun că în părul poetului sculptorul şi-a imortalizat propriul profil. Dacă vin din Rusia, mă opresc la statuile lui Nicolae Milescu Spătarul, Dimitrie Cantemir şi Alexandr Puşkin, personalităţi pe care ei le recunosc uşor", spune ghidul turistic Natalia Mateevici.

Aceasta a adăugat că şi pentru ceilalţi turiştii aleea reprezintă un obiectiv de interes fiindcă nu au de multe ori ocazia să vadă o stradelă a clasicilor literaturii naţionale.

„Străinii sunt mai des atraşi de statuia lui Eminescu, fiindcă acolo văd multe flori depuse. Pentru ei, dar şi pentru noi, este mai importantă porţiunea veche. Restul sunt doar nişte continuări contemporane", mai afirmă ghidul.

Modelate în Moldova, turnate la Moscova

Primele statui au fost realizate între anii 1954 şi 1957, sub coordonarea scuptorului Lazăr Dubinovschi, care a repartizat mai multor artişti busturile care urmau a fi executate.

„Străinii sunt mai des atraşi de statuia lui Eminescu, fiindcă acolo văd multe flori depuse. Pentru ei, dar şi pentru noi, este mai importantă porţiunea veche. Restul sunt doar nişte continuări contemporane“Natalia Mateevici, ghid turistic

 

E vorba despre monumentele dedicate lui Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, George Călinescu, Ion Creangă, Alexandru Donici, Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Nicolae Milescu Spătarul, Costache Negruzzi, Alecu Russo şi Constantin Stamati.

„Înainte să împartă proiectele, Dubinovschi şi-a luat ce i-a plăcut: pe Alecsandri, Eminescu şi pe Asachi. Busturile au fost modelate aici şi apoi trimise la Moscova, unde au fost turnate în bronz", precizează criticul de artă Tudor Braga.

„Oricine vine pe această alee vede esenţa culturii noastre naţionale. Sunt lucrări importante semnate de sculptori precum Lazăr Dubinovschi, Iosif Cheptănaru, Miliţa Petraşcu, Constantin Popovici. Prin anii 1950-1960 pe aici se plimbau, în special, tinerii intelectuali", susţine arhitectul Tamara Nesterov.

Stradela a fost inaugurată în perioada sovietică, iar primele personalităţi române care au fost acceptate trebuiau să se fi născut în Moldova.

„În acele timpuri era o intruziune a elementului naţional. Ideologii de-atunci acceptau, totuşi, Vechea Moldova. Au fost propuse cele mai mari nume din literatura română, însă Goga, Blaga, Arghezi, Sadoveanu şi Coşbuc n-au avut loc la început fiindcă nu erau moldoveni", povesteşte Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor.

Bust contestat

Totuşi, cea mai controversată statuie a fost cea dedicată lui Liviu Rebreanu, care a fost dezvelită în 2009, după ce timp de mai mulţi ani a fost interzisă de guvernarea comunistă. Asta pentru că autorităţile nu ar fi intrat în posesia documentelor care demonstrau că sculptura a fost creată de Miliţa Petraşcu. Exista ipoteza că discipola lui Constantin Brâncuşi nu ar fi fost, de fapt, autoarea statuii.

„Din câte ştiu, Miliţa Petraşcu făcuse o machetă de dimensiuni foarte mici şi a dat-o apoi unui student s-o mărească", spune criticul de artă Tudor Braga despre bustul amplasat pe Aleea Clasicilor din centrul Chişinăului şi donat de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

citeste totul despre: