Nimănui nu-i pasă de Transnistria: nici cetăţenilor, nici politicienilor
0
Republica Moldova a eşuat să devină un pol de atracţie pentru regiunea transnistreană şi este absolut nepregătită pentru reintegrarea regiunii. Conluzii, în acest sens, au fost formulate în cadrul clubului de presă cu genericul „Reglementarea transnistreană, în impas”, organizat de Asociaţia de Politică Externă şi moderat de directorul executiv al asociaţiei, Victor Chirilă.
Politica paşilor mici privind reglamentarea transnistreană, lansată în 2011, nu a dat roare. Spaţiul de compromis dintre Chişinău şi Tiraspol s-a îngustat destul de mult. În timp ce Republica Moldova promovează ideea oferirii Transistriei a unui statut juridic special de untitate teritorial-autonomă, după modelul UTA Găgăuzia, Tiraspolul stăruie asupra recunoaşterii regiunii ca stat independent de către actorii internaţionali. Mai mult, această idee este susţinută şi de locuitorii regiunii separatiste. Potrivit unei cercetări sociologice realizată în mai 2014 de compania CBX-AXA, 66% din populaţia de pe malul drept al Nistrului consideră că Transnistria ar trebui să facă parte din Republica Moldova şi doar 15% din locuitorii din raioanele din stânga Nistrului susţin această idee.
Apatia societăţii faţă de problema transnistreană
Chiar dacă majoritatea locuitorilor din dreapta Nistrului se pronunţă pentru integrarea regiunii separatiste în Republica Moldova, există totuşi o apatie generală în societate faţă de acest subiect, constată directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă (APE), Victor Chirilă. Astfel, doar 14% din locuitorii Republicii Moldova plasează diferendul tansnistrean printre primele trei probleme ale Republicii Moldova. Această apatie este cauzată de nivelul scăzut de informare despre conflict şi despre beneficiile integrării Tranisnistriei în Republica Moldova. Această campanie de informare trebuie realizată pentru locuitorii ambelor maluri ale Nistrului. Astfel, concluzionează Victor Chirilă, Guvernul trebuie să elaboreze şi să lanseze o campanie naţională de informare sistematică a societăţii de pe ambele maluri despre viziunea Republicii Moldova asupra soluţionării conflictului.
Poate apărea un nou Memorandum Kozak
Acest lucru este cu atât mai greu de atins cu cât partidele parlamentare nu au o viziune solidară asupra viitoarei soluţionări politice, iar societatea nu este pregătită pentru un eventual compromis. Mai rău, a subliniat directorul executiv al APE, dezinteresul societăţii poate genera noi idei voluntariste şi obscure, de genul Memorandumului Kozak, care ar putea veni din partea clasei politice moldoveneşti. În aceste condiţii, spune Victor Chirilă, ar fi oportun ca autorităţile şi clasa politică să evite soluţionarea precipitată a conflictului.
În primul rând, spune expertul, malul drept al Nistrului ar trebui să devină un model atractiv pentru cetăţenii de pe malul stâng, pentru ca aceştia să nu-şi mai dorească integrarea în Federaţia Rusă. Victor Chirilă consideră că autorităţile de la Chişinău trebuie să convină asupra unei viziuni unitare pe termen mediu şi lung de reintegrare a ţării şi să elaboreze o politică de reintegrare care ar pregăti instituţiile statului, economia ţării şi societatea de pe ambele maluri ale Nistrului.
Transnistria este, de facto, pierdută
În altă ordine de idei, autorităţile centrale ar trebui să renunţe la frica de a pierde regiunea transnistreană, care, potrivit expertului, de facto, este pierdută, dar să genereze soluţii curajoase de angajare a acesteia în parteneriate de cooperare capabile să faciliteze atingerea unui compromis între Chişinău şi Tiraspol. În acest scop ar urma să fie create punţi instituţionale, economice, sociale, culturale dintre ambele maluri ale Nistrului. Un exemplu de asemenea punte ar fi extinderea în regiunea transnistreană a programelor de asistenţă oferite statului de organismele internaţionale.
Expertul menţionează că trebuie să se dezvolte relaţii de parteneriat dintre politicieni, dintre administraţie şi comunitatea de afaceri de pe ambele maluri. Chişinăului i se recomandă să negocieze o soluţie acceptabilă pentru Tiraspol privind aplicarea Zonei de comerţ liber cu UE şi în regiunea transnistreană. Reducerea acestui subiect la o chestiune pur tehnică este o eroare.
Clubul de presă a fost organizat de APE cu sprijinul Fundaţiei Est Europene din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei /DANIDA.
„În timp ce Republica Moldova optează pentru asocierea politică şi integrarea economică cu UE, regiunea transnistreană a decis să armonizeze legislaţia şi politicile sale cu cele ale Federaţiei Ruse, promovează integrarea în Uniunea Eurasiatică şi refuză să facă parte din Zona de Liber Schimb negociată de Republica Moldova cu UE”. Victor Chirilă, director executiv APE
Se încarcă comentariile...
