Moldova se va asocia la UE, cu restanţe la Mediu. Ministrul dă vina pe lipsa de specialişti

Gunoiştile neautorizate este una dintre cele mai mari probleme de mediu ale Republicii Moldova FOTO: Adevărul

Peste o lună Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE, care conţine şi un capitol legat de mediul înconjurător. Şeful Guvernului l-a criticat în câteva rânduri pe ministrul responsabil pentru multiplele restanţe pe care acesta le înregistrează. Gheorghe Şalaru dă vina pe lipsa de specialişti.

Potrivit documentului, în următorii zece ani, guvernarea trebuie să îndeplinească acţiuni concrete ca să corespundem standardelor vizate în cele 25 de directive europene legate de apă, aer, sol, biodiversitate, deşeuri, poluarea industrială şi fonică, substanţe chimice, tarife de mediu, inovaţii ecologice şi altele.

În primul rând, Acordul de Asociere cere perfecţionarea legislaţiei, o strategie naţională de mediu, care să conţină reformele şi termenii de implementare pas cu pas, precum şi elaborarea strategiilor pe sectoare. De curând, a fost aprobată Strategia Naţională de Mediu 2013-2024, care prevede, printre altele, apeducte regionale cu tarife la apă rezonabile, fabrici de prelucrare a deşeurilor la Chişinău şi Bălţi, diguri noi pe Prut, Nistru şi Răut, dar şi o economie verde şi o populaţie educată în spirit eco.

Totodată, Ministerul Mediului a elaborat deja Strategia de aprovizionare cu apă şi canalizare şi Strategia de gestionare a deşeurilor pentru anii 2013-2027. Pe ultima sută de metri se află Strategia şi Planul de Acţiuni privind diversitatea biologică pentru anii 2014-2020 şi a fost începută elaborarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse (a gazelor cu efect de seră).

Strategia de Mediu 2013-2023: Planuri de miliarde pentru o Moldovă ecologică

Potrivit ministrului Mediului Gheorghe Şalaru, strategiile sunt punctul de pornire pentru a trece la schimbarea nemijlocită a lucrurilor. „Ne asumăm aceste angajamente atât faţă de Europa, cât şi faţă de cetăţeni. Ele schiţează viitorul pe care ni-l dorim. Noi mereu apelăm la asistenţă financiară, dar nu poţi cere atunci când nu ai o viziune clară despre cum vei cheltui aceşti bani“, explică Gheorghe Şalaru.

Schimbări cu bani puţini şi fără oameni

Chiar dacă şeful de la Mediu afirmă că acum Guvernul are o viziune clară despre viitorul din acest domeniu, realizarea prevederilor din strategii nu e atât de uşoară. În primul rând, e nevoie de bani, care niciodată ajung, şi de oameni.

Totodată, pe lângă Inspectoratul Ecologic de Stat, care face controale şi pune amenzi, ministerului îi lipseşte organul care să implementeze grandioasele planuri - agenţiile de mediu. „În primării nu există niciun funcţionar, niciun departament care să se ocupe de protecţia mediului. Şi-atunci cum această strategie naţională să se regăsească în acţiuni locale? Cine să se ocupe de ele?“, se întreabă ministrul.

Criticat pentru restanţe

Până la acest moment, Ministerul Mediului a îndeplinit doar 70% din angajamentele asumate până la semnarea Acordului de Asociere, fapt pentru care ministrul Şalaru a fost criticat de mai multe ori de premierul Iurie Leancă. Demnitarul se scuză că nu are sufiecienţi specialişti.

„Avem restanţe mari la protecţia calităţii aerului şi nu am purces la elaborarea strategiei. Spre exemplu, în documentul vechi ne-am angajat să îndeplinim proiecte de apă şi canalizare de un miliard de lei anual. Nu avem cum să atingem această cifră. E vorba şi de angajamente legate de armonizarea legislaţiei sau de faptul că nu am fost în stare să asigurăm o bază de date cu situaţia la zi pe toate sectoarele“, enumeră oficialul câteva dintre restanţe. „În minister suntem 51 de persoane, de la şofer la ministru, puţini atunci când vorbim despre zeci de domenii ce vizează mediul. Ne trebuiesc persoane cu capacitate înaltă de expertiză şi soluţia e în asistenţa experţilor internaţionali cu care lucrăm“, argumenează el. Şalaru a mai spus că s-a decis ca opt oamenii de la Inspectoratul Ecologic să treacă la minister.

„Fără Europa, mergem la reanimare“

Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, afirmă că „nicio ţară mai dezvoltată ca noi, precum Cehia, Polonia, România, nu a putut implementa vreo strategie de mediu fără un ajutor masiv din partea UE“, or europenii  „ne dau foarte uşor bani pentru mediu, fiindcă la ei protecţia naturii e în capul mesei“. „UE ne-a alocat miliarde de lei în acest sens şi fără aceşti bani, care să fie atent monitorizaţi, toate strategiile sunt în sala de reanimare. Nu e vorba de un ajutor uşurel, dar de unul masiv“, susţine specialistul.

Totodată, Alecu Reniţă constată lipsa specialiştilor care să realizeze reformele. „Noi am avut grijă să înmulţim universităţile şi ne-am ales cu un sistem de instruire total ineficient. Nu avem specialişti pe potriva necesităţilor pe niciun segment şi chiar dacă să deschidem nişte facultăţi, am pregăti specialişti de mâna a şaptea“, mai spune ecologistul, concluzionând că soluţia e tot în Europa sau şcolarizarea peste Prut.

Accesul la apă şi deşeurile, principalele probleme

Din multitudinea de probleme, aprovizionarea cu apă şi canalizarea, dar şi gestionarea deşeurilor rămân cele mai mare provocări. „Mai mult de jumătate din populaţie nu are acces la apă potabilă, iar în spaţiul rural procentul este şi mai mare. La capitolul canalizare stăm prost de tot, cu peste 80% din populaţia ţării. Astfel, unul din angajamentele pe care ni le-am asumat e ca până în anul 2015 în Moldova să nu existe nicio şcoală fără acces la apă potabilă şi nicio instituţie de stat până în 2020“, explică ministrul Gheorghe Şalaru. Nici cu prelucrarea deşeurilor nu stăm mai bine.

„În strategia veche se stipula că fiecare localitate trebuie să aibă câte o gunoişte autorizată, dar noi avem 1.800 de gunoişti neautorizate, care se întind pe circa 1.400 de hectare. Noul document presupune ca ţara să fie împărţită în opt regiuni, cu şapte gunoişti în jurul cărora să fie amplasate circa 100 de staţii de transfer. Acum identificăm locul de amplasare a acestor gunoişti“, adaugă oficialul.