Muzeul de Ştiinţe Naturale al USM, locul unde descoperi lumea animală şi barbaria umană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stanislav Poznacomchin povesteşte cu duioşie despre puiul de caşalot care a murit din cauza braconierilor FOTOGRAFII: Doina Salcuţan
Stanislav Poznacomchin povesteşte cu duioşie despre puiul de caşalot care a murit din cauza braconierilor FOTOGRAFII: Doina Salcuţan

Cu o istorie de peste 60 de ani, Muzeul de Ştiinţe Naturale al Universităţii de Stat din Moldova (USM) cuprinde o colecţie impresionantă de animale din toate colţurile lumii, multe dintre care au fost ucise de ignoranţa şi cruzimea omului.

De cum i-am păşit pragul, am ştiut că nu intru într-un muzeu obişnuit, ci într-un sanctuar al naturii. Peste 100.000 de exponate, fiecare cu propria sa poveste, îşi aşteaptă cuminţi vizitatorii. Colecţii unice de peşti, păsări, animale şi insecte împăiate, de pe diferite continente, sunt păstrate cu mare grijă de Stanislav Poznacomchin (79 de ani), îngrijitorul muzeului.

Istoria acestui colţ de natură a început în anul 1952, atunci când studenţii şi profesorii Facultăţii de Biologie, secţia Zoologie, au mers într-o expediţie pe insula Sahalin. De acolo au adus primele exemplare, pe care le-au făcut cadou universităţii. Pornind de la ungheraşul unde au fost expuse, s-a format Muzeul de Ştiinţe Naturale al Universităţii de Stat din Moldova, pe care Stanislav Poznacomchin îl consideră „un tribut adus celui mai mare om din lume – profesorul“.

O viaţă în slujba ştiinţei

De 32 ani, bărbatul ocupă funcţia de director al instituţiei. De fapt, este singurul angajat al instituţiei, care face de toate. Existenţa muzeului depinde în totalitate de munca şi dedicarea acestui om. „Iubesc foarte tare biologia, este unica ştiinţă cu şi despre viaţă, iar acest muzeu este tot ce am mai scump“, a mărturisit pensionarul, care în tinereţe a făcut cercetări piscicole în Oceanul Pacific, Indian şi cel Atlantic.

muzeu stiinte usm

FOTO: Tricadna - cea mai mare scoică de pe planetă

Toate piesele acestui muzeu provin din donaţii. Cea mai mare colecţie a fost oferită de UNESCO şi reprezintă peste 100 de păsări din Antarctida. Peşti piranha, scheletul unei balene albastre, lung de 28 metri, maxilarul unui caşalot, o scoică-gigant, calmari, sepia, caracatiţe, pinguini, broaşte ţestoase, rechini, animale de stepă, şerpi şi o mulţime de specii de păsări alcătuiesc un tablou impresionant.

muzeu stiinte usm

FOTO: Pinguinii din Antarctida au fost dăruiţi de UNESCO

Fiecare exponat are o poveste

Întrebat care exponat îi este cel mai drag, muzeograful mi-a spus că le iubeşte pe toate în egală măsură, pentru că fiecare are o istorie proprie, pe care el nu are dreptul să o uite. Una dintre cele mai triste, care vorbeşte despre ignoranţa şi lăcomia oamenilor, este cea a unui pui de caşalot - o piesă unică în lume şi cea mai valoroasă din acest muzeu. Puiul de doar două zile şi care măsoară circa trei metri a murit de foame, după ce mama sa a fost ucisă de braconieri.

muzeu de stiinte usm

FOTO: Pitonul reticulat a fost adus din Uzbekistan

Şi povestea pitonului a răsunat din gura ghidului meu ca o lecţie de viaţă, despre cum să ne alegem corect menirea. În timpul celor cinci zile cât a fost transportat din Uzbekistan, şarpele a adormit în container. Crezându-l mort, biologul responsabil a chemat veterinarul. În urma autopsiei, s-a descoperit că pitonul, de fapt, dormea. „Doar nişte oameni care nu cunosc biologia sau cărora nu le pasă de munca lor nu ştiu că această vieţuitoare, aflându-se în afara mediului său natural, adoarme din instinctul de autoapărare. De ce au mai făcut zoologie? Puteau să iasă, de exemplu, nişte ingineri sau nişte mecanici buni. Astfel, acest şarpe ne îndeamnă pe toţi să facem doar ceea pentru ce avem chemare“, mi-a explicat Stanislav Poznacomchin.

muzeu de stiinte usm

FOTO: Muzeul din Sankt Petersburg a vrut să cumpere de la Chişinău colecţia de raci

Printre exponate am descoperit şi o familie de lei. Felinele din grădina zoologică din Odessa au murit după ce au mâncat carne în două cu cioburi de sticlă.

Prea puţini vizitatori

Atât de bogat şi de interesant, muzeul nu are, totuşi, parte de prea mulţi vizitatori. Potrivit îngrijitorului, destul de rar vine cineva din proprie iniţiativă. De cele mai multe ori, profesorii aduc aici grupuri organizate de elevi sau de studenţi, care pleacă impresionaţi şi cu gândul de a se întoarce. „Este foarte frumos. Am avut ocazia să văd exemplare rare şi să aflu nişte poveşti uimitoare. Păcat că puţini ştiu de acest muzeu“, şi-a împărtăşit impresiile Mihaela Patraşcu, studentă la Jurnalism.

Muzeul se află în incinta Facultăţii de Biologie a USM şi este deschis de luni până vineri, iar accesul este gratuit.

Doina Salcuţan, stagiară

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite