Interviu cu ministrul Culturii, Monica Babuc: „Artiştii nu sunt extratereştri. Iau şi ei calea pribegiei în căutarea unei vieţi mai bune“

Interviu cu ministrul Culturii, Monica Babuc: „Artiştii
nu sunt extratereştri. Iau şi ei calea pribegiei în căutarea unei vieţi mai
bune“

Monica Babuc vrea ca în Republica Moldova cultura să devină o prioritate naţională FOTO: Arhiva personală

Nu avem cultură pentru că nu avem bani şi nu avem bani pentru că nu avem cultură. Este concluzia la care am ajuns după ce am discutat cu ministrul Monica Babuc, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii.

„Adevărul“: Astăzi, de aniversarea poetului Mihai Eminescu, sărbătorim pentru a doua oară Ziua Naţională a Culturii. Cum aţi găsit lucrurile în acest domeniu când aţi intrat în funcţie şi ce s-a schimbat între timp?

Monica Babuc: Este o realizare faptul că, printr-o hotărâre de Parlament, am decis să celebrăm cultura. Aşa aducem nu doar omagiu artiştilor, ci şi arătăm cât de importantă este cultura pentru un popor. Este ceea ce-l face să reziste în faţa greutăţilor sorţii. Este prea devreme să vorbim, însă, de schimbări substanţiale în domeniul culturii de când ocup eu funcţia de ministru, dar încercăm să mişcăm lucrurile spre bine, lucrăm la politici şi strategii. Sperăm mult să fie votată o nouă lege a culturii. Din inovaţii, ţin să menţionez că am încercat să ne orientăm spre tradiţiile noastre. Ne-am îndreptat privirile şi spre susţinerea teatrelor, a bibliotecilor, prin programul Novateca, a muzeelor. E firesc ca lucrurile să nu stea pe loc, chiar dacă acest fapt nu este întotdeauna determinat de acţiunile oamenilor.

În ţara noastră, practic, nu există o piaţă de artă, iar artiştii sunt nevoiţi să-şi caute clienţi în străinătate. Cum poate fi rezolvată această problemă?

Este adevărat. Situaţia artiştilor plastici nu este una dintre cele mai simple. Lucrările lor se vând anevoios şi în cantităţi mici. Acest lucru se întâmplă, în primul rând, din pricina economiei noastre naţionale. Valoarea Produsului Intern Brut nu asigură, deocamdată, toate necesităţile cetăţenilor. Bineînţeles, cu atât mai mult nu poate acoperi nevoile din sfera artei sau a culturii, în general. Răspunsul la această întrebare este la suprafaţă: odată cu redresarea economiei ţării, se va îmbunătăţi simţitor şi situaţia pieţei de desfacere a operelor de artă. Cu toate acestea, Ministerul Culturii încearcă să-i susţină pe artiştii plastici. Anul trecut, am restablit procedura de achiziţionare a lucrărilor artiştilor din mijloace bugetare, fapt care nu s-a mai produs în ultimii trei ani. Cu 240.000 de lei au fost cumpărate pentru fondurile Muzeului Naţional de Artă 26 de pânze ale pictorilor autohtoni, acestea fiind expuse într-o expoziţie de Ziua Independenţei. Mai susţinem bienalele şi saloanele de artă plastică şi decorativă, precum şi tradiţionala expoziţie Autumnala, organizată de Uniunea Artiştilor Plastici, oferind marile premii.

FOTO: Monica Babuc, în vizită la centrul expoziţional „C. Brâncuşi“, însoţită de preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, Ghenadie Jalbă

Şi teatrele suferă de lipsă de finanţare. S-a vorbit chiar despre privatizarea unor instituţii. Cât de bună ar fi această soluţie şi cum planificaţi să depăşiţi criza teatrelor?

Instituţiile teatral-concertistice de la noi, într-adevăr, suferă din acelaşi motiv: insuficienţa de bani pentru actul cultural, aceştia ajungând cu greu pentru salarizarea personalului şi întreţinerea edificiilor. În general, modelul de finanţare a teatrelor este unul învechit şi bazat pe numărul de angajaţi, şi nu pe performanţă, aşa cum e în toată lumea. Teatrele duc o lipsă acută de politici de marketing şi comunicare pentru atragerea publicului şi, implicit, pentru creşterea vânzărilor de biletele . Într-un cuvânt, managementul teatrelor lasă mult de dorit, iar cadrul legal care le asigură funcţionarea cere o adaptare cât mai rapidă. Rolul Ministerului Culturii în acest proces urmează, de asemenea, să fie modificat pentru a asigura flexibilitate şi responsabilitate mult mai largă instituţiilor teatrale în raport cu produsul cultural pe care îl produc. Din acest punct de vedere, privatizarea nu poate şi nici nu trebuie exclusă ca atare, dacă specificul activităţii acestor instituţii va fi păstrat, iar veniturile şi, respectiv, posibilităţile lor de dezvoltare vor creşte.

În cinematografie, situaţia e şi mai tristă. Anul trecut, au apărut două filme artistice, ambele fără finanţare de la stat, iar Moldova-film e în decădere. Cum planificaţi să ajutaţi producătorii de pelicule şi actorii de film?

Într-adevăr, studioul Moldova-film, unde au fost turnate mai mult de 160 de filme artistice de lung metraj, sute de filme documentare şi de animaţie, parcurge de peste 20 de ani o perioadă de criză. Sunt mai multe cauze la mijloc: desfiinţarea sistemului cinematografic sovietic, care avea un model de funcţionare bazat atât pe finanţări masive, cât şi pe o interdependenţă clară. Totodată, trebuie să înţelegem că cinematografia este una dintre cele mai costisitoare ramuri ale artei şi pentru dezvoltarea acesteia e nevoie de surse financiare considerabile, dar şi de o sumedenie de alţi factori, cum ar fi pregătirea cadrelor, dotarea cu tehnologii performante, realizarea unor coproducţii şi, nu în ultimul rând, prezenţa unor manageri capabili să asigure funcţionarea acestui mecanism extrem de complex. Conlucrăm cu Uniunea Cineaştilor şi cu comisia parlamentară cultură în vederea ajustării cadrului legal privind cinematografia la necesităţile timpului.

Cântăreţii din Moldova îşi câştigă pâinea mai mult pe la nunţi, soliştii de operă fac performanţă peste hotare, iar instrumentiştii revin acasă doar pentru câteva concerte pe an. De ce se întâmplă aşa şi cum poate fi oprit acest exod?

Oamenii de cultură nu sunt extratereştri. Ei sunt parte a poporului nostru, care de mulţi ani a luat calea pribegiei în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune şi a unor locuri de muncă mai bine plătite. E un adevăr trist pe care îl conştientizăm şi e o realitate a vieţii din Republica Moldova, pe care încercăm să o depăşim. Sigur că este vorba şi de salariile extrem de mici ale oamenilor de cultură, chestiune asupra căreia încercăm să lucrăm de comun acord cu ministerele de resort şi cu sindicatele de ramură.Totuşi, problema e mult mai complexă. În perioada imediat următoare, ar trebui să fie întreprinsă o serie întreagă de măsuri în vedeea redresării situaţiei în domeniu. Strategia de dezvoltare „Cultura 2020“, care urmează să fie aprobată în cel mai scurt timp de Guvern, va constitui, sunt sigură, acel document programatic, care va asigura mişcarea noastră accelerată către acest obiectiv.

FOTO: înmânând trofeul festivalului internaţional de muzică uşoară „Două inimi gemene“

Cunoaştem că anul trecut, datorită dumneavoastră, a apărut singurul număr al revistei literare „Conrafort“, după ce Institutul Cultural Român a tăiat finanţarea celor şase publicaţii culturale din Basarabia. Ar fi posibil să le oferiţi sprijin şi în acest an?

Mă bucur că am contribuit la reapariţia revistei „Contrafort“, Ministerul Culturii alocând în acest sens 40.000 de lei. Şi „Contrafort“, şi „Sud-Est Cultural“, şi celelalte sunt publicaţii consacrate în domeniu, care se bucură de aprecierea multor cititori, precum şi a tinerilor autori care au posibilitatea să-şi publice lucrările în paginile acestor reviste. Vom susţine şi mai departe, în măsura posibilităţilor, desigur, iniţiativa creatoare a oamenilor de cultură. Totuşi, ţin să subliniez că managerii care stau în fruntea acestor iniţiative nu trebuie să se bizuie doar pe finanţări direcţionate, de unde nu ar veni acestea. Politicile de marketing şi comunicare trebuie să-şi facă tot mai mult loc în activităţile lor, în vederea asigurării autonomiei financiare şi a stabilităţii instituţiilor pe care le conduc.

FOTO: Monica Babuc porneşte un domino din cărţi, la Târgul inovaţiilor de bibliotecă

O „durere naţională“ este şi Circul din Chişinău, care a ajuns o ruină. Cum vă propuneţi să-l readuceţi la viaţă?

Circul de la Chişinău nu funcţionează de zece ani şi reprezintă un ghem de probleme, de la ilegalităţile financiare produse în trecut până la starea dezastruoasă a sediului. Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi directorul Circului, Andrei Locoman, întreprind măsuri pentru redresarea situaţiei. În interiorul edificiului se fac reparaţii parţiale. La 1 decembrie cu ajutorul societăţii civile a fost organizată o clacă pentru a scoate gunoiul adunat peste ani. De asemenea, se efectuează o reparaţie importantă a manejului mic, unde au început repetiţiile artiştilor de circ, astfel încât rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Timp de aproape o lună, Circul din Chişinău prezintă spectacole cu ocazia sărbătorilor de iarnă într-un pavilion adaptat de la Moldexpo. În perspectivă mai îndelungată, trebuie să găsim investitori interesaţi să privatizeze Circul şi să păstreze această instituţie de agrement, cu specific unic pe piaţa Republicii Moldova.

Majoritatea manifestărilor culturale au loc în Capitală, dar cum rămâne cu satele noastre şi fostele case de cultură din localităţi? Care e situaţia în afara Chişinăului?

Este firesc ca viaţa culturală să fie mai intensă în Capitală. În acelaşi timp, trebuie, pe bună dreptate, să ne îngrijim de viaţa culturală pe întreg întinsul ţării. Vă asigur, însă, că, în ciuda tuturor vicisitudinilor cu care se confruntă oamenii de cultură, mai ales la ţară, în cele 1.228 de cămine culturale, 1.218 biblioteci publice şi 119 muzee viaţa culturală este destul de animată. În raioane funcţionează circa 4.000 de colective artistice de amatori, dintre care 788 cu titlul de „model“. Sub conducerea direcţiilor şi secţiilor de cultură şi cu participarea Ministerului Culturii, sunt organizat zeci de festivaluri locale de muzică, teatru, obiceiuri şi tradiţii populare. Ne bucurăm că a crescut interesul faţă de meşteşuguri. Vrem să contribuim la îmbogăţirea vieţii culturale din teritoriu prin extinderea acţiunilor culturale din Capitală. Astfel, vom continua turneele Operei Naţionale în localităţile din ţară. De Ziua Naţională a Culturii, am pregătit un amplu program de acţiuni culturale: spectacole, concerte, expoziţii, care vor fi oferite sătenilor de către instituţiile subordonate Ministerului Culturii.

FOTO: Alături de prima doamnă, Margareta Timofti, la Festivalul Iei

Sunteţi în funcţia de ministru jumătate de an şi aveţi multe proiecte. Care este, însă, cel mai important dintre ele şi pe vreţi să-l realizaţi neapărat până la finele mandatului?

Ceea ce îmi doresc mai mult decât orice este ca în Republica Moldova cultura sa fie declarată prioritate naţională. Conştientizarea importanţei acestei idei ne-ar aduce avantaje incomensurabile nu doar pentru dezvoltarea culturii, dar şi pentru perspectivele de viitor ale ţării. Mi-ar plăcea să fie mai bine cunoscută cultura noastră peste hotare, iar artiştii noştri să aibă o viaţă decentă acasă. Ar fi păcat să pierdem talentele cu care ne-a înzestrat Dumnezeu ţara.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările