Moldova va atrage turiştii cu strategii

Rezervaţia naturală de la Orheiul Vechi, unul dintre cele mai vizitate locuri din Moldova

Drumurile proaste, preţurile piperate în unităţile de cazare, monumentele distruse şi parcurile naturale neamenajate sunt doar câteva dintre motivele pentru care Moldova nu este atractivă pentru turişti. Autorităţile promit să găsească soluţii pentru toate problemele până în anul 2020.

Ne mândrim cu locurile pitoreşti, vinurile delicioase şi oamenii ospitalieri, dar avem încă mult de lucrat pentru a deveni o destinaţie importantă pe harta lumii. Aprobată ieri de Guvern, Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020“ conţine o listă lungă de probleme pe care autorităţile ar trebui să le rezolve pentru a pune pe roate această industrie.

Pe lângă imaginea slabă a Republicii Moldova pe plan internaţional şi legislaţia din domeniu învechită, cea mai mare durere de cap rămâne starea deplorabilă a obiectivelor turistice şi infrastructura nedezvoltată.

Amplasare bună, drumuri rele

Din punct de vedere geografic, avem o amplasare reuşită: ne aflăm într-o regiune accesibilă atât pentru turiştii din Uniunea Europeană, cât şi pentru cei din ţările CSI. Totuşi, nu putem trece cu vederea faptul că drumurile sunt proaste, că avem un singur aeroport şi biletele de avion sunt scumpe, că, practic, nu există transport naval şi că pe calea ferată circulă preponderent trenuri vechi, încă de pe timpul URSS.

Chiar dacă avem, oficial, peste 15.000 de atracţii turistice antropice şi peste 300 de arii naturale importante, acest patrimoniu este în mare parte degradat şi neatractiv. Majoritatea obiectivelor nu sunt amenajate şi nu dispun de locuri de cazare, nu au parcări, terase, cafenele sau, elementar, toalete şi adăposturi pentru vremea rea. Excepţie fac doar muzeele, mănăstirile şi câteva rezervaţii.

Deficit de unităţi de cazare ieftine

În total, în ţară activează 278 de spaţii de primire pentru turişti, cu facilităţi de cazare şi de alimentare, suficiente pentru a acoperi fluxul existent de vizitatori. Majoritatea sunt, însă, concentrate în Capitală sau în oraşele mari, iar mai mult de jumătate nu sunt clasificate şi, prin urmare, nu pot garanta calitatea serviciilor conform standardelor cuvenite. În plus, avem deficit de unităţi de 2-3 stele, cu preţuri moderate. În schimb, piaţa este suprasaturată de hoteluri de lux, care menţin preţurile ridicate, indiferent de sezon, chiar dacă au o rată de ocupare redusă.

Străinii care călătoresc pe cont propriu nu găsesc informaţii privind obiectivele turistice, căile de acces sau locurile de cazare, pentru că lipsesc birourile, centrele de informare şi indicatoarele turistice. De asemenea, serviciile oferite de ghizi lasă de dorit, mai ales că puţini dintre aceştia cunosc limbi de circulaţie internaţională. În programele de studii nici nu există specializarea „ghid de turism“, iar cei 400-600 de tineri care absolvesc anual facultăţile de turism nu au o pregătire suficient de bună.

Numărul turiştilor, un mister

Nu cunoaştem exact câţi turişti ne vizitează, pentru că datele existente reflectă doar numărul celor care apelează la agenţiile specializate, iar organizatorii de călătorii scurte sau administratorii structurilor de cazare nu prezintă asemenea informaţii. Din statistica oficială rezultă că cel mai mare contingent de excursionişti îl formează cetăţenii Republicii Moldova – 34.363 de persoane în 2012, comparativ cu 12.797 veniţi de peste hotare. Autorităţile îşi propun să majoreze anual aceste cifre cu 4% şi, respectiv, 3% şi prognozează că încasările vor ajunge la un miliard de lei.

Totodată, autorităţile vor să devolte, pe lângă turismul vinicol, de afaceri, rural, balnear şi religios, şi alte forme de turism, de perspectivă: cultural, gastronomic, social, sportiv, automobilistic, de weekend, urban, ecologic, medical, de aventură etc.

Planuri multe şi costisitoare

Alte obiective stabilite în strategie sunt: perfecţionarea cadrului normativ; valorificarea potenţialului naţional şi promovarea imaginii ţării; dezvoltarea regională a turismului; sporirea nivelului de pregătire a specialiştilor; modernizarea tehnologică a industriei. Pentru început, a fost elaborat un plan concret de acţiuni ce urmează să fie aplicat în anii 2014-2016.

Astfel, în următorii doi ani, urmează să fie certificate conform standardelor internaţionale 20 de rute turistice şi alte zece să fie create, dintre care două conectate la cele europene. Zece obiective turistice urmează să fie reabilitate, trei zone de agrement urmează să fie amenajate, 35 de popasuri vor fi create şi două complexe turistice construite. 600 de persoane ar urma să fie instruite, 20 de forme de turism se planifică a fi valorificate, două curriculumuri universitare revizuite şi patru sisteme informaţionale elaborate.

Potrivit directorului Agenţiei Turismului, Nicolae Platon, pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Strategia „Turism 2020“ sunt necesare 167 de milioane de lei.