Limba română, repusă în drepturi. Ce spun experţii, deputaţii şi oamenii de cultură despre decizia Curţii Constituţionale

Limba
română,

repusă în drepturi. Ce spun experţii, deputaţii şi oamenii de cultură despre decizia Curţii Constituţionale

Curtea Constituţională a recunoscut, practic, că limba română, consfinţită în Declaraţia de Independenţă, este limba oficială a Republicii Moldova. Considerată drept una istorică, decizia lasă, totuşi, loc de interpretări.

Ştiri pe aceeaşi temă

 După ce au examinat două sesizări depuse de deputatul liberal-reformator Ana Guţu şi de un grup de parlamentari liberali, magistraţii au stabilit că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia ţării şi că, în cazul unor neconcordanţe între cele două texte, Declaraţia de Independenţă prevalează.

Autorii demersului susţin că, astfel, s-a recunoscut din punct de vedere juridic că denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova este româna, aşa cum figurează în Declaraţia de Independenţă, şi nu „moldoveneasca funcţionând în baza grafiei latine“, cum prevede articolul 13 din Constituţie.

„S-A FĂCUT DREPTATE“

„De astăzi, putem da start utilizării corecte a denumirii limbii oficiale nu doar în şcoli şi centre de cercetare, cum a fost până acum, ci în toate instituţiile statului. Vom solicita ca sintagma «limba moldovenească» să nu mai fie utilizată nici în organismele internaţionale. S-a făcut dreptate limbii române. Era nevoie să se pronunţe Curtea, deoarece lipsea opinia juridică. Sper să nu mai avem nicio învinuire din partea opoziţiei sau a altor cetăţeni recalcitranţi şi să putem spune sus şi tare că vorbim limba română“, a comentat Ana Guţu.

Valeriu Munteanu susţine că deputaţii urmează să modifice Constituţia în decurs de jumătate de an, iar în caz contrar, Parlamentul ar putea fi dizolvat. „Curtea a spus foarte clar: «Domnilor, modificaţi Constituţia pentru că intră în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă». Principiul terţului exclus prevede că nu pot fi două adevăruri în acelaşi text, respectiv, unul îl exclude pe altul. Decizia Curţii nu este o recomandare, ci o obligaţie“, a spus deputatul.

Sper să nu mai avem nicio învinuire din partea opoziţiei şi să putem spune sus  şi tare că vorbim limba română.
Ana Guţu, deputat liberal-reformator

PIATRA DE POTICNIRE DIN PARLAMENT

Deocamdată, nu se ştie cum exact va fi pusă în aplicare hotărârea, având în vedere că în Parlament nu există un consens. Coaliţia Pro-Europeană şi Partidul Liberal au împreună 59 de legislatori, pe când pentru modificarea Legii Supreme e nevoie de votul a 67 de deputaţi.

Opoziţia spune clar că nu va vota. „Este o decizie aberantă, care nu schimbă absolut nimic. Articolul 13 rămâne în vigoare şi niciun judecător nu-l poate schimba. Hotărârea nu are valoare juridică, este una politică“, a reclamat deputatul comunist Grigore Petrenco. „Noi considerăm că limba de stat este moldovenească şi nu vom vota modificarea Constituţiei. Nu e o decizie întâmplătoare, mai mult de jumătate din judecătorii Curţii au cetăţenie română, apără interesele statului căruia i-au jurat credinţă“, este categoric şi liderul grupului socialist Igor Dodon.

Democraţii sunt de părere că verdictul Înaltei Curţi, mai degrabă, a stârnit decât a rezolvat o problemă a societăţii. „Această decizie va naşte nemulţumiri, în special, în raioanele de nord şi în autonomia găgăuză. Societatea noastră e polarizată: cea mai mare parte se consideră moldoveni, cealaltă - români. Constituţia este legea supremă în stat şi niciun act nu are o putere mai mare. Declaraţia de Independenţă doar proclamă suveranitatea. Atât. Şi dacă tot judecătorii spun că moldoveneasca şi româna sunt identice, ce mai contează cum se numeşte ea în Legea Supremă? De ce să mai modificăm ceva?“, se întreabă democrata Stella Jantuan.

Orice stat poate avea, în evoluţia sa, două, trei sau şapte constituţii, însă doar o declaraţie de independenţă.
Valeriu Munteanu, deputat PL

CONFUZIE JURIDICĂ

Şi unii jurişti susţin că decizia lasă loc de interpretări. „Judecătorii ar fi trebuit să se pronunţe foarte clar, însă doar au încurcat iţele. Hotărârea este definitivă şi trebuie aplicată, dar cum? N-o să urmeze nimic. Eu cum am vorbit limba română, aşa o voi face şi în continuare. Altul poate spune că vorbeşte limba moldovenească, pentru că e egală cu limba română şi atunci ce s-a rezolvat?“, afirmă Alexandru Arseni, doctor în drept.

Expertul în drept constituţional Vitali Catană are o versiune. „Suntem pe teritoriul interpretărilor, pentru că nu există o normă clară cine execută hotărârea Curţii Constituţionale. Opinia mea este că Parlamentul nu are opţiuni şi decizia se aplică de drept. Este o chestiune tehnică şi nici măcar nu e nevoie de un vot politic“, sugerează specialistul. 

„CURTEA A CONSFINŢIT UN ADEVĂR“

Pentru oamenii de cultură decizia de ieri are valoare simbolică. „Este o veste extraordinară, o victorie frumoasă a celor care au luptat pentru adevărul ştiinţific, cultural şi lingvistic. Desigur, situaţia încă rămâne complicată, întrucât nu a fost modificată Constituţia, dar este un mare pas înainte“, a mărturisit lingvistul Vlad Pohilă.

„Curtea Constituţională a consfinţit un adevăr. Limba moldovenească este o relicvă stalinistă şi mă bucur pentru actul de curaj al judecătorilor, care şi-au îmbunătăţit astfel imaginea căpătată de pe urma unor decizii anterioare discutabile. E o realizare care le face cinste şi o piatră de temelie pe care o putem aşeza la baza celui de-al doilea stat românesc“, a apreciat şi scriitorul Vitalie Ciobanu. „Decizia Curţii Constituţionale este obiectivă pentru că Declaraţia de Independenţă primează. A fost confirmat astfel un adevăr lingvistic, susţinut anterior atât de Academia de Ştiinţe a Moldovei, cât şi de comunitatea ştiinţifică românească“, a confirmat criticul literar Mihai Cimpoi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările