Guvernul le-a dat undă verde clinicilor private, la operaţiile de transplant

Transplanturile renale şi cele de tendoane sunt printre cele mai solicitate de pacienţi, în clinicile private Foto: Adevărul

Implanturile de cornee şi de ţesuturi osoase sunt cele mai atractive pentru centrele medicale particulare. Dar pentru a face astfel de operaţii, aceste instituţii vor trebui să fie acreditate de Agenţia de Transplant.

Chirurgii din clinicile medicale private din Moldova vor putea desfăşura operaţii de transplant, la fel ca şi-n spitalele de stat. Guvernul a aprobat ieri o iniţiativă legislativă în acest sens, care prevede că, pentru a putea iniţia astfel de operaţii, aceste centre vor trebui să fie acreditate de Agenţia de Transplant.

„Centrele medicale private au dotări şi resurse diferite. Prin această lege vrem să scoatem orice inegalităţi dintre clinici, solicitându-le să fie utilate pentru transplanturi la fel ca spitalele de stat şi, astfel, să lucreze în beneficiul cetăţeanului“, precizează Grigore Romanciuc, vicedirectorul Agenţiei de Transplant.

Până în acest moment doar două centre medicale private din ţară planifică dezvoltarea unor servicii de transplant pentru pacienţi. „Avem pacienţi care solicită intervenţii pentru transplanturi de tendoane şi ţesuturi. Astăzi nu avem secţie de transplantologie, ci doar o secţie de chirurgie şi ortopedie, unde pot fi făcute transplanturi de ţesuturi. Va trebui să apelăm la Agenţia de Transplant şi după ce vom primi o acreditare, vom putea face astfel de operaţii“, spune Larisa Catrinici, directorul medical al centrului Galaxia.

Liberalizare prematură

„Nu suntem pregătiţi şi nu ne propunem să facem transplanturi în următorul an. Solicitări de la pacienţi am avut, în special pentru transplant renal. Ne propunem ca, în perspectivă, să facem transplanturi de cornee, fiindcă e mult mai simplu decât cel de organe“, susţine şi Olga Şchiopu, directorul medical al spitalului privat Medpark.

Potrivit fostului viceministru al Sănătăţii, Mihai Magdei, decizia Guvernului de a ridica monopolul de stat în materie de transplanturi a fost luată prea devreme. „Consider că era necesar să mai ţinem un an sau doi acest monopol, deoarece suntem la început de drum în materie de transplanturi. Abia apoi, dacă instituţiile private trec o atestare, dispun de cadre şi echipamentele necesare, vor putea face astfel de intervenţii“, comentează Magdei.

Schimburi de organe umane

Proiectul aprobat ieri mai prevede ca donatorii vii să primească poliţe de asigurare medicală obligatorie pe viaţă, iar donatorii cadaverici să fie transportaţi de la spital la cimitir, pe banii spitalului. În plus, toate organele prelevate de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală vor avea etichete cu coduri de bare în baza cărora medicii vor vedea toţi parametrii fizici ai organului şi în ce condiţii a fost recoltat.

„În principiu, organul prelevat nu pleacă din ţară. Dar dacă se întâmplă să nu fie bun pentru un pacient moldovean, se face o evaluare a listelor de aşteptare în ţările învecinate. În cazul în care identificăm un beneficiar compatibil, organul e trimis acolo. Aceste schimburi se fac în condiţii de echitate. Dacă a fost trimis un organ, aşteptăm să vină din acea ţară un altul, în funcţie de necesităţile noastre“, mai spune Romanciuc.

Specialistul a adăugat că pentru anul viitor sunt preconizate zece operaţii de transplant renal şi cinci de transplant hepatic, totodată sunt planificate primele recoltări de organe de la pacienţii în moarte cerebrală.