Lefuri mai mari, dar tot în plic. Statisticile arată o creştere cu peste 30% a veniturilor salariale în Republica Moldova.

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Populaţia de la sate are un venit mediu lunar cu 62% mai mic decât orăşenii FOTO: Eduard Bâzgu
Populaţia de la sate are un venit mediu lunar cu 62% mai mic decât orăşenii FOTO: Eduard Bâzgu

Specialiştii explică saltul prin majorarea plăţilor neoficiale. Datele mai arată că salariile şi pensiile rămân principala sursă de existenţă a moldovenilor, asigurând două treimi din bugetul unei familii.

În medie, fiecare moldovean a obţinut în primele trei luni ale anului venituri în valoare de 1.352,2 lei, mai mult cu 10,6% faţă de anul precedent. Ţinând cont însă de rata inflaţiei, veniturile populaţiei au crescut în realitate cu 4,2%, arată Sondajul Bugetelor Gospodăriilor Casnice realizat de Biroul Naţional de Statistică (BNS).
Cota cea mai mare din totalul veniturilor revine salariilor, circa 48,8%, după care urmează pensiile şi indemnizaţiile sociale (16,5%), iar pe locul trei se regăsesc transferurile de bani de la moldovenii aflaţi la muncă peste hotare, care constituie 14,8% în bugetele celor de acasă.

PLĂŢILE NEOFICIALE,
ÎN CREŞTERE

Potrivit raportului BNS, cel mai semnificativ salt al veniturilor l-au avut salariile, care în primul trimestru al anului 2011 au fost cu circa o treime mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În consecinţă, cota lefurilor în venitul moldovenilor a crescut cu 7,2 puncte procentuale.
Ana Popa, directorul Departamentului Macroeconomie de la Centrul „Expert-Grup", susţine într-o analiză că această evoluţie ridică unele semne de întrebare, pentru că salariul mediu lunar a crescut în primul trimestru al anului cu doar 3,3%. Potrivit economistului, chiar dacă cifrele din studiul Biroului Naţional de Statistică nu puteau să fie egale cu datele similare oferite de surse administrative, ar fi fost „absolut firesc ca cel puţin trendurile înregistrate să fie apropiate".
Ana Popa nu exclude că aceasta ar demonstra posibila majorare a salariilor plătite în plic, de care Guvernul s-a arătat extrem de preocupat recent. „În condiţiile în care consumul creşte în ritmuri impresionante, este greu de crezut că sporul de aproape 12% a consumului final al gospodăriilor casnice a fost susţinut doar de creşterea salariilor", constată expertul.
În acelaşi timp, economistul Alexandru Fală, cercetător la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe, remarcă faptul că în pofida creşterii veniturilor, acestea continuă să fie mai mici decât minimul de existenţă, care în primele trei luni ale anului a constituit 1471,3 lei.
Potrivit lui Fală, datele statistice denotă şi faptul că moldovenii practic nu au venituri din investiţii în capital sau din proprietăţi imobiliare, ceea ce nu corespunde nicidecum realităţii.

Orăşenii, mai
bogaţi cu 62%

În primul trimestru al anului veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 62% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 28,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. La oraşe, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 62,6% din salarii, 12,9% din prestaţii sociale şi 10,1% din remitenţe. Potrivit BNS şi la sate, principala sursă a veniturilor o constituie salariile, care însă au o cotă de 32,2%. De asemenea, o contribuţie importantă a revenit prestaţiilor sociale cu 20,8%, activităţilor agricole cu 20,6% şi remitenţelor cu 20,4%.
Economistul Alexandru Fală spune că diferenţa de venituri dintre oraş şi sat este logică în condiţiile în care majoritatea instituţiilor de stat şi a întreprinderilor sunt concentrate în mediul urban. Potrivit lui Fală, diferenţa de venituri dintre cei de la oraş şi cei care trăiesc la ţară există şi în alte state, dar ea este mai mică, iar o asemenea discrepanţă arată că la sate nivelul sărăciei este mai înalt.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite