După 24 de ani de independenţă, agresiunea rusă a apropiat Chişinăul şi Kievul. „Tot mai mulţi ucraineni optează pentru aderarea la NATO”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Republica Moldova şi Ucraina îşi sărbătoresc în august independenţa faţă de URSS FOTOeuropalibera.org
Republica Moldova şi Ucraina îşi sărbătoresc în august independenţa faţă de URSS FOTOeuropalibera.org

Agresiunea rusă asupra Ucrainei a legat mai strâns Chişinăul şi Kievul, iar ucrainenii apreciază mult sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru integritatea teritorială a Ucrainei. În acelaşi timp, deşi în Europa este foarte dezvoltată colaborarea transfrontalieră, Moldova şi Ucraina nu prea au acordat atenţia cuvenită acestei direcţii de colaborare, constată însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadii Altuhov.

Ghenadii Altuhov a vorbit, în cadrul unui interviu la Radio Moldova, despre relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina, în preajma zilelor independenţei, sărbătorite pe 27 august, respectiv, 24 august. Diplomatul ucrainean a declarat că poporul său şi-a schimbat viziunile după un an şi jumătate de „agresiune rusă”, iar acum optează pentru apropierea de UE şi de NATO. „Să fim cu toţii uniţi în ideea de creştere a bunăstării continue pentru fiecare cetăţean şi acest lucru este posibil numai prin realizarea înţelegerilor cu UE, cu partenerii din Vest”, a spus Altuhov, citat de IPN.

Constituţia Ucrainei nu prevede neutralitatea ţării

Spre deosebire de legea supremă a Republicii Moldova, Constituţia Ucrainei nu stipulează că ţara are statut de neutralitate. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadii Altuhov, afirmă că majoritatea populaţiei Ucrainei tinde acum spre UE şi structurile euro-atlantice. Se poate spune că situaţia se schimbă sub presiunea evenimentelor din estul ţării. Altuhov apreciază că acest lucru „este rezultatul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei”.

Oamenii din Ucraina văd foarte clar că, fără sprijinul partenerilor europeni, dar şi din restul lumii, Ucraina va fi complet acaparată de Rusia şi va pierde posibilitatea de a alege politica sa internă şi externă. „Avem nevoie de sprijin mai activ, inclusiv prin livrarea de arme, pentru a putea opri invazia Rusiei şi a proteja valorile europene”, a menţionat Ghenadii Altuhov.

image

Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadii Altuhov (dreapta) FOTO: trm.md

Diplomatul ucrainean a subliniat că agresiunea Rusiei a unit toate etniile din Ucraina şi acestea îşi doresc apărarea ţării în care locuiesc. „Nu vedem ca alte etnii să aibă alte poziţii”, a spus Ghenadii Altuhov.

Ucraina nu cedează presiunilor Rusiei, de a adera la Uniunea Vamală

Diplomatul a mai spus că a existat presiune directă din partea Moscovei ca Ucraina să aleagă Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, şi nu UE. „Nu este un secret, au fost făcute declaraţii publice şi s-a făcut politică directă, s-au impus embargouri la produsele foarte importante pentru exportul din Ucraina. De altfel, aceasta s-a făcut şi în raport cu Republica Moldova”, a specificat Ghenadii Altuhov.

În ceea ce ţine de apropierea Ucrainei de dezideratul de a obţine regim liberalizat de vize cu UE, Altuhov a menţionat că este o problemă mare pentru Ucraina, care, din păcate, nu s-a apropiat de acest moment. Spre deosebire de Republica Moldova, care a început a elibera exclusiv paşapoarte biometrice din 2011, Ucraina a lansat acest proces abia în anul curent şi doar câteva mii de cetăţeni ucraineni au paşaport biometric acum, ceea ce e extrem de puţin raportând la numărul populaţiei, mai scrie sursa citată.

Ucraina, Moldova şi România trebuie să reînvie colaborarea transfrontalieră

Ghenadii Altuhov s-a referit şi la faptul că în Europa este foarte dezvoltată colaborarea transfrontalieră, iar Moldova şi Ucraina, din păcate, nu prea au acordat atenţia cuvenită acestei direcţii de colaborare. De 15 ani există unele regiuni transfrontaliere, formate inclusiv pe bază trilaterală Ucraina-România-Moldova. Rămâne să se facă eforturi comune pentru a reînvia această colaborare, mai ales că au apărut posibilităţi noi în ceea ce priveşte finanţarea proiectelor directe. În proces de finanţare este proiectul turistic care vizează cetăţile Hotin, Suceava şi Soroca, dar şi bine cunoscutul proiect de reabilitare a infrastructurii în zona Galaţi-Giurgiuleşti- Reni. Ghenadii Altuhov are convingerea că în viitor vor apărea mai multe oportunităţi de colaborare bilaterală şi trilaterală, cu participarea directă şi a instituţiilor europene.

Republica Moldova



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite