Justiţia renunţă la programul integrat de gestionare a dosarelor

Justiţia renunţă la programul integrat de gestionare a dosarelor

Prin distribuirea aleatorie, dosarul Moldindconbank versus „Adevărul“ a ajuns al Olga Cojocaru de la judecătoria Buiucani. FOTO: Tudor Iovu

Reprezentanţii CSJ susţin că ar putea utiliza doar parţial programul construit pe banii americanilor, pe motiv că este greoi şi dublează munca judecătorilor. Experţii atrag atenţia, de asemenea, că sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor poate fi uşor ocolit.

Lansat cu mari speranţe acum patru ani şi ajuns deja la a patra versiune, Programul integrat de gestionare a dosarelor trebuia să devină un instrument de evidenţă, distribuire şi arhivare a tuturor cauzelor examinate de instanţele de judecată. Acum se constată că softul prezintă grave probleme de funcţionare.

„Chiar din anul 2009, când a început să fie implementat, au apărut numeroase probleme tehnice, care nu au putut fi rezolvate nici până în prezent, în pofida investiţiilor majore din partea donatorilor americani“, a declarat George Antoci, şeful Direcţiei Audit IT din cadrul Curţii de Conturi, care a prezentat un raport de audit privind aplicarea tehnologiilor informaţionale în Justiţie. Controlorul pune la îndoială veridicitatea datelor şi susţine că modul de utilizare a programului nu poate fi apreciat pentru că nu există o metodologie de evaluare. Totodată, expertul sugerează că sistemul trebuie înlocuit de urgenţă cu un program mai avansat.

Fac de două ori aceeaşi operaţiune 

Nu doar specialiştii în IT, dar şi juriştii critică programul. Reprezentanţii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) au anunţat chiar că instituţia ar putea utiliza doar o parte din program, la înregistrarea şi distribuirea aleatorie a dosarelor. Parcursul dosarului va putea fi însă urmărit doar pe site-ul instanţei, care a fost recent modernizat. „Conform legislaţiei, suntem obligaţi să utilizăm programul, dar, pe de altă parte, trebuie să avem şi o pagină web, pe care să fie publicate deciziile în ziua când sunt adoptate. Pentru că site-ul
nostru nu poate fi integrat cu acest program, angajaţii CSJ trebuie să încarce de două ori dosarele, ceea ce necesită timp şi costuri“, a explicat Valentin Lastaveţchi, şeful secretariatului CSJ, la şedinţa Curţii de Conturi.

Potrivit lui, pentru arhivarea unui dosar în cadrul acestui program judecătorul pierde 20-30 de minute, în timp ce în alte sisteme, inclusiv pe site, această operaţiune durează doar 50 de secunde. Ulterior, funcţionarul ne-a precizat că reprezentanţii USAID au promis asistenţă pentru integrarea celor două softuri.

Preşedintele decide cum se distribuie dosarul 

În acelaşi timp, Centrul de Resurse Juridice din Moldova constată că majoritatea instanţelor nu utilizează programul nici măcar în partea de distribuire aleatorie a dosarelor, care este obligatorie încă din 2006.
„Acest program permite atât distribuirea manuală a cauzelor de către preşedintele de instanţă, cât şi distribuirea automată de către computer. Se pare că folosirea opţiunii de distribuire automată a fost lăsată la discreţia preşedintelui instanţei“, se arată în raportul „Transparenţa şi eficienţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): 2010-2012“.

Autorii studiului susţin că deseori regula repartizării aleatorii a dosarelor nu se respectă, iar CSM nu a făcut nicio evaluare complexă a sistemului până în 2013, deşi are această atribuţie. Puţinele încălcări constatate nu au fost urmare de sancţiuni. În 2008-2007, de exemplu, asemenea cazuri au fost depistate la Curtea de Apel Chişinău şi la Judecătoria Ceadâr-Lunga, iar în 2010 o comisie formată din judecători a descoperit la CSJ probleme cu înregistrarea consecutivă şi distribuirea dosarelor civile şi economice. Practica de eludare a repartizării aleatorii a fost menţionată şi în 2012 de către Inspecţia Judiciară, în urma controalelor în instanţe. „Chiar dacă CSM a fost informat despre aceste abateri, nu s-a luat nicio decizie în acest sens“, afirmă juriştii.

Experţii de la Centrul de Resurse Juridice spun că aceste exemple vin să confirme suspiciunile din societate că unele dosare ar ajunge la judecătorii tocmiţi de una dintre părţile la proces.

„Ar fi o exagerare“

Judecătorul Dumitru Visternicean, membru al CSM, s-a arătat surprins de intenţia colegilor de la CSJ. „Au existat şi mai sunt anumite probleme, dar să renunţe, fie şi parţial, la acest sistem ar fi o exagerare, mai ales după câte s-au făcut şi câţi bani s-au cheltuit pentru a-l implementa“, crede magistratul.
Fostul viceministru al Justiţiei, Nicolae Eşanu, consideră că de vină nu e programul, ci oamenii care îl folosesc şi care nu pot sau, mai degrabă, nu vor să-l aplice. „Dacă acest program ar fi utilizat corect, de exemplu, la compartimentul distribuirea aleatorie a dosarelor, atunci nu vor fi posibilităţi de manipulare şi astfel cauzele nu vor ajunge la anumiţi judecători. Aici probabil că este problema“, susţine specialistul. „Orice program poate fi îmbunătăţit, iar, dacă este într-adevăr atât de prost, ar trebui mai întâi să avem unul nou şi abia apoi să renunţăm la cel vechi“, este de părere şi avocatul Alexandru Ţurcan. 

Trei metode de repartizare

Softul a fost creat cu susţinerea Programului pentru Buna Guvernare finanţat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională şi introdus în toate instanţele din Moldova. Programul este gestionat de Centrul de Telecomunicaţii Speciale şi prevede trei modalităţi de repartizare a cauzelor:
automată -
cancelaria instanţei înregistrează în sistem dosarele şi le repartizează pe toate aleatoriu în acelaşi moment, implicarea factorului uman fiind limitată;
semiautomată – preşedintele instanţei printr-o comandă specială activează repartizarea computerizată a fiecărui dosar.
manuală – preşedintele instanţei repartizează personal, conform unui algoritm, fiecare dosar înregistrat în sistem, softul servind doar la evidenţa dosarelor.

Cum poate fi păcălit sistemul

Specialiştii IT spun că, în funcţie  de modul de repartizare a cauzelor, softul admite patru modalităţi de fraudare, creând aparenţa unei distribuiri computerizate.
1. Repartizarea repetată. Preşedintele activează repetat comanda până când dosarul ajunge la un anumit judecător. Toate comenzile rămân în baza de date la care are acces doar administratorul de la Centrul de Telecomunicaţii Speciale.
2. Blocarea judecătorilor. Interfaţa are un modul special care permite preşedintelui instanţei să blocheze anumiţi judecători care se află în concediu de odihnă sau de boală. Folosind fraudulos acest modul, preşedintele poate alege judecătorul la care ar urma să ajungă cauza.
3. Includerea judecătorilor în lista celor incompatibili. În mod intenţionat, anumiţi judecători sunt incluşi în lista celor care au participat la examinare sau ar putea fi recuzaţi.
4. Repartizarea cauzei de către administrator. Managerii de sistem din instanţă sesizează CTS în legătură cu anumite erori, iar administratorii blochează procedura, ulterior dosarul fiind repartizat unui alt judecător.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: