Jurnalist ucrainean, arestat pentru că refuză să meargă la război

Ruslan Koţaba nu este de acord cu mobilizarea parţială decretată de Guvernul de la Kiev. Captură video

Jurnalistul ucrainean Ruslan Koţaba a fost reţinut de serviciile secrete de la Kiev sub acuzaţia de trădare şi spionaj după ce a publicat o înregistrare video pe Youtube în care face apel la boicotarea recrutărilor în armata ucraineană.

Ruslan Koţaba a avut o relaţie ambiguă faţă de conflictul în desfăşurare din Ucraina: a criticat cu asprime guvernul de la Kiev în timp ce transmitea relatări chiar din prima linie a frontului, dar în acelaşi timp a fost un aprog susţinător al Euromaidanului şi preşedintelui Petro Poroşenko.

Apelul pacifist

Pe 17 ianuarie 2015, Ruslan Kotsaba a publicat pe Youtube o înregistrare video în care le solicita ”tuturor oamenilor rezonabili să refuze mobilizarea în armată”. Apelul lui Koţaba a stârnit o avalanşă de comentarii şi a fost vizualizat de 300.000 de ori în doar două săptămâni. Într-un interviu separat, jurnalistul ucrainean a explicat că refuză să lupte într-un război civil, respingând astfel teza oficială că în conflictul din estul Ucrainei sunt implicaţi militari ruşi. Koţaba a mai subliniat faptul că preşedintele Petro Poroşenko nu a decretat starea de război în mod oficial, ceea ce pune sub semnul întrebării legalitatea mobilizărilor.

Acuzaţia de trădare

Pe 8 februarie, Ruslan Koţaba a fost reţinut pentru 36 de ore de SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, iar soţia sa a fost informată că reţinerea s-a făcut în cadrul unei investigaţii ce are în vedere încălcarea articolului 111 din codul penal ucrainean. Acest articol se referă la trădare. Reţinerea de 36 de ore a fost transformată într-o arestare de 60 de zile.

Bărbaţii din Ucraina cu vârsta între 25 şi 60 de ani pot fi recrutaţi în armată. Până în acest moment, în cel de-al treilea val de recrutări au fost chemaţi la arme 75.000 de bărbaţi. Un nou decret limitează posibilitatea de a călători în străinătate pentru ucraineni, astfel că bărbaţii care se sustrag mobilizării pot fi reţinuţi la punctele de frontieră. Cei care nu se prezintă la mobilizare riscă pedepse de până la 5 ani de închisoare.

Susţinere internaţională

Organizaţia Amnesty International a solicitat autorităţilor ucrainene să îl elibereze imediat pe Ruslan Koţaba. ”Poţi avea păreri diferite faţă de poziţia lui Koţaba, însă arestarea lui pentru că şi-a exprimat un punct de vedere constituie o violare a dreptului la libertatea de conştiinţă din partea autorităţilor ucrainene, un drept fundamental al omului pentru care au luptat ucrainenii în timpul maidanului”, a declarat pentru The Guardian Tatiana Mazur, directoarea Amnesty International Ucraina.

Replica autorităţilor

Serviciul de Securitate al Ucrainei susţine că arestarea lui Koţaba nu are nici o legătură cu activitatea sa jurnalistică. ”Nu este vorba de o luptă împotriva lui Koţaba în calitate de jurnalist, însă există suspiciuni faţă de el în calitatea sa de cetăţean ucrainean” a declarat un oficial SBU, Markian Lubkivski, care a precizat că anchetatorii au dovezi serioase împotriva lui Koţaba.

Refuzul este larg răspândit

Mai ales în vestul Ucrainei există o mare reţinere faţă de mobilizările în armată, tinerii refuzând să meargă să lupte împotriva rebelilor din est. Irina Vereşciuk, primarul oraşului Rava-Ruska din vestul Ucrainei a de clarat pentru The Guardian că mobilizarea a fost un eşec total în regiunea sa. ”Oamenii nu înţeleg împotriva a ce luptă. Dacă este război, de ce nu a fost declarat? De ce sunt chemaţi oameni obişnuiţi să lupte împotriva teroriştilor?” se întreabă Irina Vereşciuk.

Guvernul de la Kiev a evitat până acum să declare oficial starea de război, referindu-se la operaţiunile militare din estul ţării ca fiind operaţiuni anti-teroriste, în ciuda dovezilor privind implicarea militarilor ruşi. Dacă ar declara oficial războiul, guvernul de la Kiev nu ar mai putea primi sprijin financiar din partea Fondului Monetar Internaţional. ”Declararea legii marţiale ar însemna impunerea mai multor restricţii, inclusiv asupra libertăţii de exprimare, asupra libertăţilor democratice. Ar însemna un trasnfer complet în subordinea armatei”, afirmă deputatul Igor Lapin. Primăriţa Irina Vereşciuk a precizat că din cele 100 de ordine de mobilizare primite a reuşit să dea doar 6 – destinatarii celorlalte ordine de mobilizare pur şi simplu nu au putut fi găsiţi.

Ademenire şi spaimă de la Moscova

Dificultăţile de mobilizare din Ucraina au fost mărite şi de faptul că preşedintele Vladimir Putin a ştiut să exploateze această situaţie. Putin a decretat ca tinerii ucraineni aflaţi la vârsta mobilizării să poată rămâne în Rusia peste termenul legal de 30 de zile.

Pe de altă parte, o serie de filmări apărute recent i-au făcut pe tinerii ucraineni să se gândească de mai multe ori înainte de a merge la oaste. O astfel de filmare de luna trecută îl arată pe comandantul rebel Givi silindu-i pe mai mulţi prizonieri ucraineni să mănânce bucăţi din steagul Ucrainei. O altă filmare îi arată pe doi prizonieri ucraineni răniţi cum sunt jefuiţi de rebeli.