Joburi puţine pentru tinerii cu studii superioare, la Târgul locurilor de muncă de la Palatul Republicii

Angajatorii au prea puţine oferte de muncă pentru absolvenţii fără experienţă profesională Foto: Tudor Iovu

Sesiunile de internship şi poziţiile cu denumiri pompoase, dar cu lefuri foarte mici sunt cele mai atractive oferte la Târgul locurilor de muncă pentru tineret, de la Chişinău.

Între 29 mai şi 2 iunie, la Târgul locurilor de muncă pentru tineret organizat la Palatul Republicii, găseşti joburi din domenii variate, în cele aproximativ 60 de bănci, reprezentanţe auto, companii IT şi supermarketuri. Sunt, totuşi, câteva criterii de departajare: trebuie să ai un dram de experienţă de lucru, chiar dacă eşti proaspăt absolvent de facultate, şi să accepţi un salariu mic până mai creşti în funcţie. Chiar şi aşa, nu te angajează nimeni la târg. În schimb, CV-ul tău va ajunge într-o bază de date împreună cu ale celorlalţi aplicanţi.

Majoritatea firmelor au venit la târg cu câte maxim 15 locuri de muncă, promovate cu pliante şi cataloage lucioase. Unele, însă, ascund sub denumiri pompoase diverse activităţi. De exemplu, la o reţea de supermarketuri poţi fi consultant în acte, dar practic să fii însoţitor de marfă, de la depozit către magazinele brandului. „Oferim un pachet salarial atractiv, cuprins între 1.900 şi 2.500 de lei. Candidaţii trebuie să aibă experienţă în vânzări sau logistică, în funcţie de poziţia aleasă“, ne-a spus un reprezentant al firmei.

Campanii de strâns CV-uri

Printre standuri l-am găsit şi pe cel al unui producător de băuturi, unde sunt zece posturi disponibile. „Avem poziţii pentru agenţi comerciali, specialişti în cercetarea de piaţă, trade marketing şi vânzări. Deocamdată, colectăm CV-uri şi vom vedea, ulterior, pe cine angajăm“, ne-a explicat Tatiana Lozovschi, specialist în dezvoltarea talentelor profesionale.

Tinerii care vin la târg nu par prea entuziasmaţi de ofertele propuse. „Nu sunt deloc mulţumită de târg, fiindcă toate băncile la care mi-am depus CV-ul au nevoie de oameni cu experienţă. De doi ani îmi caut un loc de muncă şi nu reuşesc, chiar dacă sunt absolventă de ASEM. În rest, pot aplica pentru un internship, dar asta nu mă ajută să-mi întreţin familia“, s-a plâns Alina Moscalu, de 26 de ani.

„Am găsit joburi la două companii de producere a mobilei şi una de comerţ, la care mi-am depus CV-ul. Mi s-a cerut, însă, câte un an-doi de stagiu, pe care încă nu-i am“, a spus Alexandru Cazac, un absolvent de Drept, în vârstă de 25 de ani. „Am absolvit facultatea de filologie şi limba română, dar acum sunt şomer. Cele mai bune oferte pe care le-am găsit sunt de operator call center şi de vânzător-consultant“, a mărturisit şi Alexandru Scripnic, un alt vizitator al târgului.

Ofertă slabă pentru angajatori

Potrivit organizatorilor, oferta educaţională din universităţi nu corespunde standardelor solicitate de angajatori faţă de absolvenţi, ceea ce duce la mărirea continuă a contingentului de şomeri cu studii superioare. „Programele instituţiilor de învăţământ nu sunt racordate la cerinţele pieţei. De exemplu, am semnat un acord cu autorităţile din Israel prin care specialiştii noştri să se angajeze în construcţii acolo. Patru din cinci candidaţi au picat, deoarece nu-şi cunoşteau bine meseria“, a declarat Ion Holban, directorul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă.

Peste 500 de posturi în Armată Naţională

Cel mai mare angajator prezent la Târgul locurilor de muncă pentru tineri de la Palatul Republicii este Ministerul Apărării, care a scos la concurs peste 500 de joburi. Prezenţi la eveniment cu două ecrane pe care rulează imagini din operaţiuni militare, ofiţerii de la stand angajează specialişti în comunicaţii, logistică, secretariat, electricieni şi operatori. Dacă nu ai studii şi nici experienţă, ţi se pune arma în mână.

„Este pentru prima dată când participăm la acest târg din partea Ministerului Apărării. Pentru candidaţii care n-au nici studii şi nici experienţă, sunt 100 de poziţii de puşcaş şi comandanţi de grupă în forţele de menţinere a păcii. Salariile pe care le oferim sunt de peste 5.500 de lei“, a declarat căpitanul Alexandru Spătari.

Pentru specialişti, însă, leafa e ceva mai mică la început, urmând să crească în funcţie de vechime şi de gradul militar. „Salariul mediu pe care îl oferim este de 3.500-4.500 de lei. Angajăm cu precădere electricieni şi operatori, fiindcă Armata Naţională nu are posibilităţile necesare să pregătească specialişti în aceste profesii“, a mai spus ofiţerul.

Pierderi de milioane
Un studiu privind competitivitatea tinerilor pe piaţa muncii, realizat de Consiliul Naţional al Tinerilor din Moldova (CNTM), arată că pentru fiecare absolvent neangajat statul ratează, în medie, câte 589 de lei lunar, bani care ar putea fi acumulaţi din impozitul pe venit şi din contribuţiile de asigurare medicală şi socială suportate de salariaţi. În total, Moldova pierde anual până la 5,69 de milioane de lei numai din impozitele ratate de la tinerii neangajaţi. Pe de altă parte, din bugetul de stat au fost cheltuiţi 3,58 de milioane de lei pentru indemnizaţiile tinerilor şomeri.

CNTM a mai anunţat că, anul trecut, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a fost de 12,2%. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, cel mai mare contingent de şomeri pentru această grupă de vârstă provine din rândurile absolvenţilor de învăţământ superior şi al celor cu studii gimnaziale. „Autorităţile din educaţie trebuie să îmbunătăţească programa de învăţământ şi să pună accent pe inovaţie şi pe iniţierea afacerilor, pentru a consolida capacităţile tinerilor în concordanţă cu necesităţile pieţei“, a declarat Doru Curoşu, preşedintele CNTM.

„Angajatorul are nevoie de persoana potrivită la locul potrivit, iar un tânăr îşi doreşte ca agentul economic să-i ofere un salariu care să-i permită să se simtă sigur şi împlinit în propria ţară. Asta e o discrepanţă dintre necesităţile pieţei forţei de muncă şi studiile oferite de sistemul de educaţie, pe care încercăm să o acoperim prin târguri şi stagii de practică. De-a lungul timpului, am avut cadre foarte bine pregătite care-au plecat şi contribuie la bunăstarea altor ţări“, a spus şi ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga.