Izvoare de hepatită în fântâni. Cum au fost contaminaţi 24 de copii din Drăguşeni, raionul Străşeni

Aceasta este fântâna de la care s-au îmbolnăvit primii copii din cei 24 care suferă de hepatita A, din satul Drăguşeni, raionul Străşeni Foto: Tudor Iovu

24 de copii din Drăguşeni, raionul Străşeni, au fost depistaţi cu hepatita A. Specialiştii în sănătate susţin că fântânile din localitate nu sunt curăţate cu anii, iar sătenii dau vina pe proprietarii de oi că le infectează apele.

O fântână adâncă de câţiva metri în spatele casei, lângă coteţul de păsări din gospodărie, unde patru fetiţe şi-au amenajat locul de joacă. Rezemată de peretele casei, au şi o tablă improvizată, unde se joacă de-a şcoala. Acolo, în acel loc, este focarul de unde 23 de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 17 ani, din satul Drăguşeni, raionul Străşeni, s-au îmbolnăvit de hepatita A.

Irina, o fetiţă simpatică de nouă ani, este prima care a fost depistată, în urma unor teste de laborator, purtătoare a virusului hepatic. „Fata n-avea poftă de mâncare, îmi spunea că o doare stomacul şi am crezut iniţial că avea vreo indigestie. Abia după ce-am văzut că i s-au îngălbenit ochii, am dus-o la medicul de familie“, a spus Viorica Palade (34 de ani), mama fetiţei.

La spitalul raional din Străşeni alţi 16 copii au fost internaţi cu aceeaşi boală. „E primul caz de hepatită din familie. Doctorii au spus că e de la fântâni şi că trebuia să le curăţăm la timp. Ultima dată fântâna din stradă a fost curăţată acum un an. Şi copiii vecinilor s-au infectat“, a mărturisit Ana Nica (21 de ani), mama unuia dintre băieţii internaţi.

Picii stau câte trei în saloane, sub observaţia a două asistente şi a unui medic infecţionist. Aparent, condiţiile de internare sunt satisfăcătoare. În realitate, apa de la baie înnegreşte chiuveta şi are miros stătut. „N-am avut până acum probleme cu dotările sanitare. E prima dată când aud aşa ceva. Copiii au fost aduşi aici cu greţuri, stări de somnolenţă şi febră. Acum starea lor e stabilă“, ne-a asigurat medicul infecţionist Svetlana Cerlat, atunci când am întrebat-o despre condiţiile de internare din secţia ei.

Gâlceavă pe oile din sat

Sătenii susţin că de vină sunt gospodarii din Drăguşeni care au multe oi, pe care refuză să le ducă la o stână din afara satului. Apa din pânza freatică ar fi fost contaminată anume de ovinele ţinute prin ogrăzi.

„Problema e de la dezordinea din sat. Avem stâne în gospodării, dar nimeni nu are grijă să le mute mai departe, pe păşune. Veterinarul le controlează o dată pe an şi nu pot să vă spun care oi din sat sunt bolnave. Primarul a propus mai demult ca stânele să fie mutate pe dealuri, dar cine-l ascultă? Familiile cu oi multe se joacă cu el“, se revoltă Svetlana Tudor, mama unui alt copil internat la spitalul raional din Străşeni.

„Apa de la noi din sat nu mai e bună. O cărăm din satul vecin, din Rădeni, unde fântânile sunt săpate mai adânc şi apa e fără microbi“, a susţinut şi Eugenia Ispas, o bătrână de 78 de ani care-şi aştepta fiica, pe uliţă, să vină cu două găleţi pline cu apă.

Am stat de vorbă şi cu primarul din Drăguşeni, Mihai Cristea, care a confirmat că proprietarii de oi refuză să înţeleagă pericolul de sănătate la care-i expun pe săteni, cu atât mai mult cu cât le-a oferit trei parcele în afara localităţii, unde-şi pot ţine animalele în voie. „În 2012, consiliul sătesc a emis o decizie prin care au fost repartizate mai multe loturi pentru stâne şi păşuni. Conform actelor noastre, în sat avem 362 de oi, însă, în realitate, sunt peste 1.200. Proprietarii refuză să şi le dea la un cioban, fiindcă n-au încredere unii în alţii. Dar după cazul acesta în care s-au îmbolnăvit atâţia copii, până pe 1 august trebuie să-şi ducă oile în afara satului“, a spus edilul.

Igienă precară la Drăguşeni

Medicul de familie din sat, Silvia Butnaru, a declarat că este pentru prima dată în ultimii zece ani când vreun localnic suferă de hepatită. Acum 28 de ani, tot la Drăguşeni a fost depistat un focar de liptospiroză, boală cauzată tot de pe urma creşterii animalelor aproape de gospodărie şi a lipsei igienei personale.

„I-am avertizat pe toţi locuitorii cu privire la efectele hepatitei A şi condiţiile sanitare pe care trebuie să le respecte. Problema principală ţine de oile din sat. Fac multă mizerie, iar fecalele ajung în apa din fântâni. De săptămâna trecută, 46 de fântâni au fost dezinfectate cu clorură de var. Pe fiecare stâlp am pus anunţuri în care îi avertizăm pe săteni de pericolele din apă. Totuşi oamenii trebuie să fie atenţi la igiena personală. Să se spele pe mâini şi să-şi fiarbă apa înainte de a o folosi“, ne-a explicat ea. Apoi a sunat la Străşeni, unde i s-a confirmat că, dintr-un nou set de 28 de analize, încă un copil a fost depistat cu hepatita A.

„Au pierdut tradiţia curăţirii fântânilor de Rusalii“

Şeful Centrului de SănătatePublică din Străşeni, Constantin Marola, dă vina pe localnicii din Drăguşeni, care nu respectă condiţiile minime de igienă şi care-şi expun copiii la tot felul de riscuri de sănătate. Specialistul sanitar a spus că sătenii nu curăţă fântânile de pe străzi şi că în mostrele de apă prelevate au fost găsite urme de bacterii E-coli şi de viruşi hepatici.

„Locuitorii din Drăguşeni au pierdut tradiţia curăţării fântânilor de Rusalii. Virusul hepatitei A se răspândeşte în special prin apă şi acolo, din punct de vedere microbiologic, e un focar. Oamenii nu-şi dau seama că apa infestată din stradă ajunge în fântâna din ogradă“, a menţionat Marola.

De trei ori mai multe cazuri de hepatită A

În primul semestru al anului în curs au fost depistate de trei ori mai multe cazuri de hepatita A decât în aceeaşi perioadă din 2013. Potrivit Centrului Naţional de Sănătate Publică, în lunile ianuarie-iunie au fost semnalate 29 de cazuri, faţă de 9 bolnavi câţi au fost diagnosticaţi cu hepatită virală în aceeaşi perioadă anul trecut.

Specialiştii spun că boala se transmite prin intermediul mâinilor murdare, a alimentelor nespălate, prin apa băută şi din iazurile în care se îmbăiază victimele şi în care sunt deversate apele menajere.