FOTO VIDEO Istoria „revoluţiei twitter“ din Republica Moldova sau cum au plecat comuniştii de la putere
0
Astăzi se împlinesc patru ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în stradă pentru a contesta victoria covârşitoare a comuniştilor, cerând repetarea scrutinului parlamentar. „Adevărul“ vă prezintă cronologia evenimentelor care s-au soldat jertfe umane şi au schimbat cursul Republicii Moldova.
Campania pentru scrutinul parlamentar din 5 aprilie 2009 a fost cea mai încrâncenată din ultimii ani. Exerciţiul democratic de vot a fost precedat de câteva restricţii nedemocratice din partea majorităţii comuniste care guverna ţara de opt ani. De exemplu, au fost interzise blocurile electorale şi a fost ridicat pragul electoral în ajunul scrutinului, fapt criticat de capitalele europene.
În ziua alegerilor s-a constatat că au votat şi unele persoane decedate ajunse pe listele de bază, dar şi moldoveni care nu se aflau în ţara la data scrutinului. De asemenea, în unele localităţi, organizaţiile ce monitorizau alegerile au constatat prezenţa turismului electoral. Totodată, unii oameni au descoperit că pe domiciliile lor erau trecute persoane necunoscute lor, care nu locuiau, de asltfel, cu ei.
Rezultatele alegerilor au arătat o victorie covârşitoare a Partidului Comunist, 49,48% (sau 60 mandate). În Parlament au mai reuşit să intre membri ai Partidului Liberal - 13.13% (15 mandate), ai Partidului Liberal-Democrat – 12,43% (15 mandate) şi ai Alianţei Moldova Noastră – 9,77% (11 mandate).
Scrutinul a fost contestat şi de partidele politice
Foto
Ei s-au mobilizat prin intermediul SMS-urilor şi a reţelelor sociale, fapt ce a determinat presa străină să denumească mişcarea de la Chişinău „Revoluţia Twiter“.
Totodată, legalitatea alegerilor a fost contestată de mai mulţi concurenţi electorali. Mitingul a fost iniţial paşnic. Sutele de tineri au mers la Preşedinţie să-i transmită liderului comunist Vladimir Voronin că epoca lui a apus. Manifestanţii şi-au dat întâlnire a doua zi, de dimineaţă, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Pe 7 aprilie, la proteste au venit mii de oameni. Mitingul a degenerat în altercaţii între protestatari şi forţele de ordine şi a dus la devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Însă, biroul lui Voronin nu a avut de suferit în urma actelor de vandalism. Mai mult, a doua zi, preşedintele chiar a fost filmat în biroul său, dând declaraţii.
Evenimentele din 7 aprilie 2009 vor fi comemorate astăzi la Chişinău
De patru ani politicienii, indiferent de coloratură, încearcă să afle cine sunt „provocatorii“ după care s-a luat mulţimea, de ce Poliţia nu a apărat instituţiile statului, practic lăsând protestatarii să intre în Parlament şi Preşedinţie.
Luaţi cu forţa din stradă
În seara de 7 aprilie 2009, forţele de ordine au tăbărât asupra a câtorva zeci de manifestanţi ce se mai aflau în piaţă. Intervenţia lor s-a soldat cu moartea unui tânăr şi maltratarea altor câteva zeci. Ulterior, chiar şi ziua în amiaza mare, băieţi sau fete au fost luaţi pe sus din stradă, din parcuri, din autobuze şi duşi în comisariatele de poliţie, fiind învinuiţi de participare la proteste şi obligaţi cu forţa să recunoască acest fapt. Pentru că refuzau, toţi au trecut prin „coridorul morţii“, fiind bătuţi cu cruzime şi umiliţi, unele fete fiind obligate să se dezbrace în pielea goală.
România, învinuită de implicarea în treburile interne ale Republicii Moldova
Valeriu Gurbulea, procurorul general de la acea vreme, declara că 300 de poliţişti au fost răniţi, iar că scopul protestelor nu avea nimic în comun cu rezultatul alegerilor, ci ar fi fost doar un plan pus la cale de organizaţii din România. Vina a fost pusă pe seama organiţaziei „Noua Dreaptă - Noii golani" din România, care „consideră că toate rasele române trebuie unite" şi ar fi dorit restabilirea României Mari.
„Se vorbea cu bucurie despre o revoluţie la Chişinău, că puterea va fi răsturnată, iar preşedintele ţării a luat avionul şi a plecat în direcţia Moscovei. Am văzut acestea personal de la televizor, fiind în cabinet" a spus Voronin. „Şi am văzut că totul era transmis de media românească. Care era scopul? Era evident. Dacă în ţară lipseşte preşedintele, lipseşte conducerea, respectiv, revoluţia a învins. Şi-a atins scopul", continua liderul comunist.
Marian Lupu, preşedintele în funcţie al Parlamentului (astăzi liderul Partidului Democrat), declara la 7 aprilie 2009 că este o tentativă de lovitură de stat. „Eu văd că este o tentativă de lovitură de stat. Pe batimentul Preşedinţiei ţării s-a arborat drapelul unui alt stat (n.r. - al României), poate fi ceva mai convingător de atât?", afirma Lupu, preşedinte al Legislativului în mandatul comuniştilor.Comuniştilor le lipsea, însă, un singur vot ca să aleagă şeful statului. După două tentative de convingere nereuşite, la 15 iunie, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a semnat un decret privind dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate pe 29 iulie, prima dată într-o zi de miercuri, şi nu de duminică.
La anticipatele din 29 iulie comuniştii au acumulat cu cinci procente mai puţin faţă de alegerile din 5 aprilie – 44,69% (sau 48 de mandate), fiind urmaţi de PLDM — 16,57% (18 mandate), PL — 14,68% (15 mandate), PD — 12,54% (13 mandate) şi AMN – 7,35% (7 mandate). Observatorii naţionali au calificat alegerile parlamentare din 29 iulie drept parţial corecte şi parţial libere.
Pe 8 august 2009, PLDM, PL, PD şi AMN, care aveau în total 53 de voturi, au constituit Alianţa pentru Integrarea Europeană.
Dosarele şefilor MAI
În scurt timp instanţa urmează să se pronunţe în dosarele pe numele fostului ministrul de Interne Gheorghe Papuc şi al fostului comisar general al Chişinăului, Vladimir Botnari. Aceştia sunt învinuiţi de abuz şi neglijenţă în serviciu soldata cu decesul unei persoane şi cu distrugerea clădirilor Parlamentului şi Presedintiei. „Dosarul deschis pe numele vicecomisarului oraşului Chişinău, Iacob Gumeniţă, a fost întors la Curtea de Apel şi pe moment sunt audiaţi martorii inculpatului“ declarat pentru „Adevărul“ procurorul Corneliu Bratunov.
În timp ce procurorii aşteaptă verdictul magistraţilor în dosarul fostului ministru de Interne şi al fostului comisar al municipiului Chişinău, soarta dosarului intentat pe numele fostului viceministru de Interne Valentin Zubic rămâne incertă.
Filmul evenimentelor realizat de Pro TV Chişinău, care a transmis în direct manifestaţiile:
Evenimentele din 7 aprilie 2009 vor fi comemorate astăzi la Chişinău
Patru ani s+au scurs de la protestele din 7 aprilie 2009. Astăzi în Chişinău se vor desfăşura mai multe evenimente de comemorare a protestelor violente la care au manifestat mii de tineri.
Scriitorul rus Eduard Baghirov, care a fugit de sub nasul oamenilor legii la Moscova şi este judecat în absenţă pentru că ar fi pus la cale acum patru ani o revoluţie de tip twitter în Republica Moldova, susţine că scenariul din 2009 poate fi repetat.
7 aprilie în presa străină: De la explozie de proteste cu ajutorul reţelelor sociale la „tentativă de lovitură de stat“
Evenimentele din 7 aprilie au schimbat agenda presei internaţionale şi au stârnit reacţii din partea oficialilor europeni, dar şi ai Federaţiei Ruse.
7 aprilie 2009 - patru ani de la protestele de la Chişinău. Doi tineri promiţători de peste Prut încearcă să schimbe la faţă Republica Moldova
„Viaţa a făcut să îi cunosc, succesiv, pe doi dintre tinerii promiţători, de peste Prut. Aici fiind vorba de scriitoarea Maria Augustina Hâncu şi de fratele ei Damian, unul dintre cei care au fost bătuţi, deloc în glumă, de băieţii deştepţi, cu ochi albaştri, cu şi fără uniforma forţelor de ordine, dar spirit KGB-ist 100%”, povesteşte analistul militar Ion Petrescu, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Reparaţia clădirii Parlamentului va fi terminată până la finele anului, dacă vor fi bani
„Dacă vor fi alocate resursele financiare, într-o lună se va încheia reparaţia în blocul G , iar până la finele anului în curs, deputaţii vor putea să-şi ocupe locurile în birourile din sediul renovat al Parlamentului“, susţine Anatolie Zolotcov, viceministrul în exerciţiu al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
Revoluţia din 7 aprilie 2009: edificiile distruse au fost lăsate de izbelişte
La patru ani de la revolta tinerilor şi distrugerea Preşedinţiei şi Parlamentului, niciuna dintre clădiri nu a fost reablilitată. Din lipsă de bani, la un edificiu reparaţiile întârzie, iar la al doilea nici nu au început.
Victimele de la 7 aprilie 2009 încă îşi caută dreptatea în instanţă
Din primăvara lui 2009, Sergiu Creţu îşi împarte timpul între universitate, serviciu şi instanţele de judecată. El este unul dintre sutele de tinerii luaţi pe sus de oamenii legii şi duşi în comisariate. „Nu am fost la proteste pe 7 aprilie 2009. A doua zi m-am dus să văd ce se întâmplă. În staţie un grup de persoane îmbrăcate în civil m-au băgat cu forţa în maşină“, îşi aminteşte Sergiu.
7 aprilie - revoluţia trădată
„Cea de-a patra aniversare a revoltei anticomuniste din 6-7 aprilie 2009 surprinde Republica Moldova într-o situaţie foarte proastă: Guvernul Filat a fost demis după o moţiune de cenzură iniţiată de comunişti, iar nişte eventuale alegeri anticipate le pot asigura acestora revanşa şi revenirea la putere”, notează scriitorul Vitalie Ciobanu, pe blogul său de pe adevarul.ro.
Ex-viceministrul Valentin Zubic, „spălat” de 7 aprilie 2009. Procurorii nu au suficiente probe ca să trimită în instanţă dosarul fostului oficial
În timp ce procurorii aşteaptă verdictul magistraţilor de la Curtea de Apel în dosarul fostului ministru de Interne Gheorghe Papuc şi a ex-comisarului municipiului Chişinău Vladimir Botnari, soarta dosarului intentat pe numele fostului viceministru de Interne Valentin Zubic rămâne incertă. Din lipsă de probe, oamenii legii evită să-l trimită în instanţă.
Se încarcă comentariile...
