INTERVIU Viorel Bostan, rectorul ales al Universităţii Tehnice din Moldova: „Nu neg - sunt fiul tatălui meu, însă doar atât”

INTERVIU Viorel Bostan, rectorul ales al Universităţii Tehnice din Moldova: „Nu neg - sunt fiul tatălui meu, însă doar atât”

Viorel Bostan, candidatul selectat pentru funcţia de rector al USM. FOTO: captură video

Învăţământul superior din Republica Moldova trebuie să ţină pasul cu progresul ştiinţific şi să se adapteze noilor realităţi pentru a-şi menţine rolul de formare şi eficienţa, este de părere rectorul ales al Universităţii Tehnice din Moldova. Profesorul universitar doctor habilitat Viorel Bostan ne-a acordat un interviu în care vorbeşte despre situaţia actuală de la UTM şi despre strategia sa de dezvoltare a instituţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dle Bostan, cum vedeţi situaţia actuală la UTM şi unde se situează universitatea în contextul progreselui tehnologic?

În programul meu managerial încep cu o descriere a situaţiei din Universitate. Am analizat anumite tendinţe care vor afecta şi deja afectează învăţământul superior la nivel global fiindcă graţie progresului ştiinţific, al dezvoltării tehnologiilor informaţionale şi al dezvoltării societăţii în ansamblu, învăţământul superior la nivel global trece prin nişte schimbări radicale. Mă refer la faptul că s-au dezvoltat tehnologiile de comunicaţii şi reţele informaţionale, iar astfel conţinutul a devenit omniprezent, online şi uşor accesibil. Aceasta înseamnă că universităţile-şi pierd din monopolul pe care-l deţineau în ceea ce priveşte păstrarea şi transmiterea cunoştinţelor. Orice student şi orice elev poate accesa uşor cursuri online şi poate să se dezvolte ca un autodidact fără să vină la bibliotecă sau universitate cum era până acum. Chiar şi în Republica Moldova sunt deja multe companii, în special în domeniul IT, unde peste 50 % din personal nu are studii de licenţă. Şi această tendinţă se va extinde şi în alte domenii.

Totodată, tehnologiile informaţionale care s-au dezvoltat şi au transformat în particular şi domeniul media vor schimba şi modul de transmitere a informaţiei în universităţi. De aceea, aceste tehnologii pot fi utilizate în mod inteligent astfel încât să ne ofere un avantaj. Trebuie să transformăm metodele de predare-învăţare clasice în metode moderne. Aceste tehnologii permit, de asemenea, să obţinem un feedback de la studenţi în timp real. De exemplu, chiar şi în timpul cursului le explici un anumit lucru şi la un moment dat le faci un test şi ei, folosind dispozitivele care le au la îndemână pot răspunde rapid şi poţi vedea în calitate de profesor dacă studenţii au înţeles conceptul sau nu.

Totodată, învăţământul se schimbă şi din punctul de vedere al integrării tot mai profunde cu industria, fiindcă industria sau mediul de afaceri este beneficiarul final al serviciilor educaţionale prestate de universitate. De aceea, noi trebuie să extindem această colaborare nu doar la un nivel formal cum era până acum, dar să încercăm să atragem oamenii de afaceri şi în elaborarea conţinutului. Adică să vedem care sunt cerinţele lor, ce cursuri noi trebuie să introducem sau cum să modificăm planul de învăţământ. Industria trebuie atrasă totodată şi-n proiecte de cercetare deoarece cei din această sferă au multe necesităţi.

Ce obiective vă propuneţi să realizaţi în mod prioritar pentru dezvoltarea universităţii?

În primul rând, vreau să văd care este rolul fiecărei structuri a universităţii pentru a eficientiza lucrul. La noi la universitate s-a lansat deja procesul de revizuire a planurilor de studii astfel încât să micşorăm sarcina didactică pe fiecare profesor. De exemplu, la unele facultăţi profesorii au câte 15-20 de ore de contact direct pe săptămână, ceea ce e foarte mult. Acest lucru face ca mulţi profesori să nu mai aibă timp pentru perfecţionare, pentru pregătirea mai bună a materialelor cursurilor sau pentru cercetare, care este foarte importantă. În România, de exemplu, profesorii au între 6 şi 8 ore de contact direct pe săptămână.

Eu mi-am formulat cinci obiective strategice care trebuie îndeplinite pentru a ne asigura menţinerea poziţiei de lider în educaţia tehnică şi în cercetare. Să asigurăm calitatea şi excelenţa atât în plan educaţional cât şi în cercetare; să diversificăm oferta educaţională şi sursele de finaţare; să dezvoltăm şi să motivăm resursele umane în perfecţionarea lor în carieră, deoarece acest lucru este important, dat fiind că resursele umane sunt cel mai mare tezaur al universităţii. Următorul obiectiv: este nevoie să ne integrăm mai profund cu industria, să satisfacem cerinţele mediului de afaceri, să vedem cum putem colabora împreună. Ultimul punct, dar nu şi cel din urmă, este să asigurăm condiţii bune de muncă, cazare şi de trai pentru studenţi.

Intenţionaţi să încheiaţi noi parteneriate cu universităţi din alte ţări privind programele de mobilitate?

Programele de mobilitate sunt ceva excepţional. Trăim în era globalizării şi a mobilităţii tot mai mari şi deja multe universităţi şi-au intensificat eforturile pentru a recruta cei mai buni studenţi sau cei mai buni absolvenţi de licee. Şi noi trebuie să ne intesificăm eforturile şi să atragem noi studenţi buni. Totodată, acest lucru reprezintă şi o oportunitate. Programul Erasmus+ în acest sens este excepţional, fiindcă le oferă studenţilor posibilitatea să plece pentru un semestru sau un an de zile la o altă universitate parteneră din UE, să-şi facă studiile acolo, să primească şi o bursă consistentă şi să revină înapoi fără să aibă restanţe. Deci, ei acolo urmează cursurile care în mod normal trebuia să le facă aici la noi în anul III sau în anul IV. Până la urmă, ei absolvesc ca fiind studenţi ai Universităţii Tehnice, dar au făcut un semestru sau un an de zile în universităţile din Occident, ceea ce le oferă o experienţă unică, îi oferă şi universităţii noi surse de colaborare fiindcă mobilitatea academică se referă şi la cadre didactice. 

În cadrul acestor proiecte de mobilitate cadrele didactice pot pleca începând cu o săptămână şi până la 2-3 luni sau un semestru pentru stagii de perfecţionare la universităţile partenere. Noi avem mai multe contracte de colaborare, dar eu cred că trebuie să ne intensificăm eforturile în acest sens fiindcă am înţeles că anul acesta nu prea au fost locuri pe domeniile inginereşti şi în acest sens noi trebuie în fiecare an să ne asigurăm că peste 2-3 ani vom avea în continuare locuri în aceste proiecte de mobilitate. Noi nu avem dreptul să înaintăm propuneri de proiecte de mobilitate, noi avem dreptul doar să participăm. Deci, proiectele de mobilitate Erasmus+ sunt înaintate de universităţile din ţările membre UE şi aici este foarte important să stabilim contracte de colaborare cu universităţile respective şi ei cu mare bucurie acceptă studenţii noştri, ştiind că sunt foarte buni.

În cadrul acestor programe, există şi situaţii când studenţii străini vin la noi. Chiar acum, la filiera anglofonă unde eu sunt director a venit un student din Finlanda de la o universitate de top de acolo. Chiar l-am întrebat de ce a ales să vină în Republica Moldova şi el a zis că a vrut să ajungă într-o ţară exotică, iar Republica Moldova era cea mai europeană dintre toate ţările exotice care i se propuneau. Pe parcurs, l-am întrebat dacă e ok cu alegerea sa şi a zis că e foarte bucuros, că îi place, atâta doar că a ales să nu stea în cămin, ci a închiriat un apartament în oraş. El şi-a ales singur cursurile şi şi-a făcut un orar flexibil, el trebuind doar să acumuleze creditele necesare pentru cursurile care-l interesează, după care el revine la universitatea lui şi automat aceste cursuri îi sunt considerate lui în foaia matricolă. Deci, nu trebuie să dea restanţe şi, totodată, are o experienţă unică să vadă o altă ţară, să comunice cu alţi studenţi.

Sunteţi mulţumit de finanţarea de către stat a Universităţii Tehnice?

Conform noului Cod al Educaţiei, finanţarea se face pe două componente: finanţarea de bază – plata per student - şi cea complementară – în baza indicatorilor de performanţă. De exemplu, anul acesta finanţarea de bază prevedea suma de aproape 23 de mii de lei pentru fiecare student. Pentru stabilirea indicatorilor de performanţă, s-a creat deja Agenţia de Asigurare a Calităţii în cadrul Ministerului Educaţiei care urmează să acrediteze şi să clasifice universităţile în trei categorii – A, B şi C. Astfel, finanţarea şi salariile profesorilor vor fi diferenţiate, în acest caz fiind mai mari. Pentru acest lucru, trebuie să ne asigurăm că îndeplinim toate standardele de acreditare. UTM stă bine la acest capitol, însă noi nu ne mulţumim doar cu atât şi tindem să ne dezvoltăm în permanenţă.

Cum vedeţi faptul că mulţi studenţi care absolvesc universităţile de la noi, inclusiv UTM, pleacă să muncească peste hotare? Aveţi vreo strategie de a reduce acest fenomen?

Noi pregătim în fiecare an specialişti şi ingineri bine calificaţi, însă din păcate mulţi dintre ei pleacă în Occident. Până la urmă, absolvenţii noştri sunt cartea de vizită a universităţii, iar acest lucru creşte reputaţia, vizibilitatea şi atractivitatea instituţiei. Evident că trebuie să încercăm să-i menţinem în ţară pe aceşti specialişti, însă aici deja nu cred că este sarcina universităţii, ci a guvernului - să creeze locuri de muncă şi condiţii astfel încât ei să dorească să rămână acasă. Dar atunci când ei nu văd nici un viitor sau îşi găsesc o ofertă mult mai bună în altă parte, fiţi siguri că nu ai cum să-i ţii locului. În acelaşi timp, ţin să vă spun că rata de angajare a studenţilor UTM este una dintre cele mai mari în Republica Moldova.

În ce măsură este adaptată Universitatea Tehnică la realităţile privind cererea de specialişti de pe piaţa muncii?

Planul de înmatriculare este coordonat cu Ministerul Educaţiei. De exemplu, la specialitatea Tehnologii Informaţionale se prevăd 100 de locuri la buget şi atât, deci nu putem lua mai mult. Noi de obicei îndeplinim întotdeauna planul de înmatriculare la majoritatea specialităţilor. Sunt anumite specialităţi cu probleme, în sensul că industria respectivă nu este încă bine dezvoltată şi studenţii încă nu se văd atraşi de această specialitate gândindu-se că nu vor avea şanse mari la angajare după ce vor absolvi. Eu de fiecare dată le zic studenţilor: Uitaţi-vă ce a fost şi în România acum 10-15 ani, că noi cam cu atâţia ani suntem în spatele României. Pe atunci, tot aşa, specialităţile inginereşti nu prea erau în vogă, mai mult se opta pentru drept, politică, administraţie, economie, management. Acum, concursul la specialităţile inginereşti este foarte mare şi salariile din domeniul ingineriei au crescut simţitor. 

Totul depinde de planul de înmatriculare pe care noi în principiu îl îndeplinim. Pe multe domenii noi suntem consideraţi, inclusiv de mediul de afaceri, ca fiind universitatea care pregăteşte cei mai buni specialişti şi cea mai mare parte sunt absorbiţi de piaţa muncii. În plus, dat fiind că domeniul IT este un domeniu cu o mobilitate foarte mare, mulţi dintre absolvenţi stau în Moldova însă lucrează pentru companii din afară.

Alegerea dvs. în funcţia de rector al UTM a fost criticată pentru faptul că sunteţi fiul rectorului Ion Bostan. Cum răspundeţi comentariilor precum că şefia instituţiei trece „din tată-n fiu”?

Eu ştiu că există multe voci care mă tratează exclusiv prin prisma faptului că sunt fiul rectorului şi de cele mai multe ori această etichetare vine să-mi diminueze din realizările pe care le-am avut, adică să insinueze că am ajuns ceea ce sunt numai datorită tatălui meu. Nu este aşa. Toate rezultatele în plan profesional pe care le-am obţinut până acum sunt obţinute prin efortul meu personal şi acestea pot fi verificate. În plus, cea mai mare parte din backgroundul meu este realizat peste hotare. Eu şi ceilalţi doi candidaţi am avut întâlniri electorale cu toţi profesorii şi toţi studenţii de la toate cele nouă facultăţi de la noi. În total, am avut 19 întâlniri şi o dezbatere publică mare pe toată universitatea. Da, evident, nu neg - sunt fiul tatălui meu, însă, doar atât.

Cum consideraţi, în ce măsură este politizat învăţământul în Republica Moldova?

Eu nu cred că este politizat în măsura cum, de exemplu, este politizat în Rusia sau în alte ţări. Mai ales acum în ultimii ani. De fapt, nici pe timpul comuniştilor nu pot spune că era foarte politizat, depindea foarte mult şi de administraţie. Sunt cazuri când unii profesori îşi împărtăşesc anumite opinii în faţa studenţilor, ceea ce nu este chiar un lucru bun întotdeauna. Totuşi, universitatea trebuie să rămână apolitică, adică profesorul la ore trebuie să vorbească pe subiecte ce ţin de pregătirea profesională şi bineînţeles şi pe subiecte ce ţin de competenţele sale sau anumite aspecte morale, educaţie şi pregătirea unui cetăţean. În rest, decât unele cazuri când unii profesori îşi mai permit să facă o agitaţie în favoarea unui partid sau altul nu prea sunt la universitate. Nici nu simţim imixtiunea politicului în universitate şi nici nu permitem acest lucru, cel puţin eu aşa am simţit cât am fost la universitate. Sigur că în clipa în care voi deveni rector nu voi permite nici o imixtiune sau eveniment politic la universitate. Profesorii au dreptul să-şi manifeste anumite aspiraţii sau activităţi politice, însă în afara universităţii.

-----

Profesorul universitar doctor habilitat Viorel Bostan a fost selectat pentru funcţia de rector al UTM în urma alegerilor organizate pe data de 12 noiembrie 2015. Rectorul UTM a fost ales cu trei sferturi (73%) din votul comisiei formate din studenţi şi profesori. Pentru acest post au mai candidat Veaceslav Bardan şi Vasile Mămăligă. Noul rector urmează să fie desemnat oficial în funcţie de către Ministerul Educaţiei după analiza dosarului acestuia.

Viorel Bostan s-a născut la 27 august 1972 în oraşul Chişinău. În 1995, a absolvit Universitatea din Bucureşti, specialitatea „Matematică şi Mecanică”. În 1995-1996, urmează masteratul la aceeaşi instituţie, specialitatea „Mecanică”. În 1997-2004, îşi face studiile doctorale în Statele Unite ale Americii, şi în 2011-2013 – studiile post-doctorale la UTM. Noul rector al UTM este autor a 175 de lucrări ştiinţifice şi deţinător a 22 de brevete de invenţie. Din 2015, Viorel Bostan este director al Şcolii Doctorale „Ştiinţa Calculatoarelor, Electronică şi Comunicaţii” a UTM. Tot în acest an, el a fost ales membru de onoare al Academiei Tehnice din România.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: