INTERVIU Valeriu Streleţ, prim-ministru al Republicii Moldova: „Trebuie să ne curăţăm de mai multe păcate”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prim-ministrul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, învestit în funcţie pe 30 iulie, a acceptat să ofere un interviu ziarului Adevărul Moldova. În cadrul acestuia, l-am întrebat pe premier dacă Guvernul va accepta toate condiţiile impuse de FMI pentru un nou acord, cum va reuşi să reseteze sistemul Justiţiei noul ministru, dar şi care au fost neînţelegerile din cadrul Alianţei când proiectele privind integritatea s-au blocat în Executivul trecut.

Totodată, aflaţi dacă Valeriu Streleţ se consideră o persoană integră, unde va face prima deplasare oficială şi în ce condiţii va cere demisia unui ministru certat cu legea.

-----

Dle prim-ministru, sunteţi a treia candidatură propusă pentru această funcţie de către PLDM. Vă consideraţi un premier de compromis?

Eu am onorat votul colegilor mei care erau şi ei preocupaţi de a găsi o soluţie. Eu nu am fost obsedat de ideea de a deveni prim-ministru. Odată ce colegii mi-au încredinţat această misiune eu am onorat-o, iar colegii de alianţă, la fel, s-au arătat deschişi pentru a agrea candidatura mea. Atunci când am stabilit cu partenerii de alianţă principiul de formare a echipei guvernamentale am convenit că este necesar un consens pentru fiecare membru al Cabinetului. Eu am întrunit acest consens.

Dar acest lucru este neapărat pozitiv? Am putea înţelege că cineva a cedat foarte mult.

Cu certitudine, eu nu sunt o figură comodă pentru multă lume. Colegii şi partenerii de alianţă mă cunosc. Ei înţeleg foarte bine că voi ţine cu tot dinadinsul să duc la îndeplinire obiectivele propuse, inclusiv la capitolul reformării instituţiilor subordonate Parlamentului. Aşa că, eu consider că nu poate fi vorba de cedări.

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

În cadrul negocierilor, cine s-a opus cel mai mult candidaturii Maiei Sandu?

Principiul consensului a fost invocat şi în această situaţie. Fără a specifica motive concrete, la etapa când nu reuşea să se întâlnească nici Maia Sandu cu liderii, nici liderii cu Maia Sandu, până la urmă, partenerii au declarat că urmează să constatăm că această candidatură nu întruneşte consensul. Atât. Personal, mi-am dorit ca doamna Maia Sandu să devină prim-ministru şi am încercat s-o conving că putem atinge obiectivele pe care dânsa şi le propune. Am încercat să-i conving şi pe partenerii de alianţă că poate ar fi cazul să se întâlnească. Însă, din păcate, n-am reuşit.

PD sau PL s-a opus cel mai mult?

Ambii au declarat în aceeaşi măsură: nu întruneşte consensul. PLDM a luat act de această declaraţie şi a prezentat un nou candidat, care la etapa respectivă a fost agreată.

În acest context, aţi spus că nu poate fi schimbat totul în două zile din rădăcină. Dvs. nu vă doriţi să fie schimbat totul din rădăcină? Poate rădăcina e putredă?

O să vedeţi că schimbări vor fi şi vor fi schimbări profunde, indiferent de alegorie. Eu am aceste obiective şi le voi pune în practică etapă cu etapă.

Care a fost logica schimbărilor unor miniştri de la o instituţie la alta? Dacă nu era eficient, putea fi schimbat, dar dacă era bun - putea să continue ceea ce a început.

Să pornim de la ideea că noi avem în această alianţă majoritară un nou participant - Partidul Liberal. Această parte din alianţă încă din ianuarie a invocat un principiu, corect de altfel, referitor la repartizarea ministerelor conform variantei zero - adică nici una din părţi nu spune că are anumite tradiţii în administrarea unui minister, de aceea „vă rog să mi-l lăsaţi mie în custodie”. Toţi vin în faţa unei table curate, iar toate entităţile din Executiv se repartizează conform unei formule, pe categorii de ministere, ceea ce ne-a luat foarte mult timp. Ulterior, fiecare din părţi, în ordinea mandatelor deţinute, opta pentru unul sau alt domeniu de responsabilitate. A fost un proces luat de la zero care a dus la modelarea Guvernului aşa cum îl avem la moment. A fost un principiu perfect european. Din păcate, a durat până când am stabilit coşurile de entităţi din care s-au făcut alegerile.

Vom propune lichidarea celor trei bănci

Referitor la deciziile sau inacţiunile BNM cu privire la cele trei bănci cu probleme, aţi spus că sunt câteva etape care trebuie urmate. Totodată, politicienii spun aproape unanim că „există mari îndoieli că lucrurile au fost făcute corect”. De ce atunci nu se formulează nişte cerinţe concrete sau nu se iau decizii dure, dar se vorbeşte voalat?

Înţeleg întrebarea dvs. Primele mele acţiuni, începând cu 31 iulie, imediat după învestire şi depunerea jurământului, au fost următoarele: întâlnirea cu delegaţia UE la Chişinău, şedinţă de Guvern unde am anunţat priorităţile şi ieri (sâmbătă - n.r.) la ora 17 am convocat şi Consiliul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF). Am abordat anume acest subiect - investigarea în continuare a situaţiei, aşa-numita faza a doua a Raportului Kroll, elaborarea caietului de sarcini pentru selectarea unei companii internaţionale. Am convenit şi asupra unor măsuri foarte hotărâte şi, practic, imediate pe care trebuie să le întreprindem pentru a aduce la îndeplinire deciziile precedente ale CNSF privind aceste 3 bănci cu probleme. Miercuri, noi ne vom mai întruni încă o dată, deja cu caietul de sarcini rectificat, pentru selectarea acestei companii şi pentru a aproba planul de acţiuni privind procesul de transfer a conturilor trezoreriale, a obligaţiunilor privind achitarea plăţilor sociale şi pensiilor din aceste trei bănci la alte trei bănci, pentru a face o serie de alte acţiuni care vizează transferul de depozite de la aceste trei bănci la altele care să aibă drept finalitate şi decizie lichidarea acestora din motiv că ele deja sunt o povară pentru sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova. Vă asigur că acţiunile, în acest sens, vor fi prompte, etapizate şi cu rezultate.

Adică alte trei bănci vor prelua atribuţiile BEM, Băncii Sociale şi Unibank?

Poate 4, poate 5. Vor fi organizate licitaţii. Eu cred că atât ceea ce ţine de transferul de depozite, cât şi transferul obligaţiunilor acestor trei bănci pe care le aveau pentru deservirea conturilor trezoreriale şi pentru plata pensiilor şi altor plăţi sociale, trebuie să fie asigurate deja de alte instituţii. Astfel încât, la momentul când se va lua decizia de retragere a licenţei, să nu mai fie niciun fel de blocaj în sistem. Sunt paşi consecvenţi, care durează o anumită perioadă.

Deci, a fost luată decizia de lichidare a acestor bănci?

Până la urmă, decizia îi aparţine BNM. Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară are funcţii de evaluare, coordonare şi recomandare. Spre exemplu, la şedinţele precedente tot s-au adoptat o serie de decizii care, din păcate, nu au fost puse în practică. Decizia şi un plan de acţiuni privind ceea ce v-am zis până acum, a fost discutată şi la o şedinţă de la mijlocul lunii aprilie, însă care a rămas doar pe hârtie deocamdată. De aceea, acum, deja având coordonat şi avizat caietul de sarcini cu reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale, eu cred că nu mai putem tărăgăna. E opinia mea personală - după ce vom avea o altă şedinţă a CNSF, acţiunile trebuie să aibă loc într-un ritm foarte susţinut, să ne mişcăm repede.

Optaţi ca a doua etapă s-o continue tot Kroll sau altă companie?

Depinde cine va aplica. Există anumite cerinţe referitor la raitingul internaţional al companiilor care vor dori să participe la licitaţie. În afară de această companie, cu siguranţă trebuie să vină şi o ofertă din partea unei companii juridice, care să acţioneze în consorţiu cu compania de investigaţie financiară. Sunt foarte multe acţiuni juridice la faza de recuperare.

„FMI nu este un cerber”

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

Guvernul Moldovei va acepta toate condiţiile impuse de FMI pentru încheierea unui nou acord?

Noi avem nevoie de un acord cu FMI. Este o constatare axiomatică. Noi le-am trimis imediat, în prima mea zi de mandat un demers-invitaţie, de a delega în RM o misiune cât mai repede posibil. Ne-am arătat deschişi să discutăm eventualele condiţii care vor fi formulate pentru Republica Moldova. S-ar putea ca aceste condiţii să fie destul de dure, nepopulare pe anumite dimensiuni. Dar noi avem nevoie de o perioadă de curăţare de mai multe păcate care s-au adunat. Nu vreau să definesc exact perioada în care s-au acumulat. Şi atunci când intri într-o cură de asanare a întregului organism, uneori doare. Nu exclud că unele măsuri propuse vor fi dureroase, dar nu vom ascunde nimic. Vom discuta public cu cetăţenii, le vom explica că asta este cerinţa Fondului. Dacă ne dorim să nu ratăm asistenţa financiară, suportul bugetar, care să ne permită să continuăm investiţiile capitale în infrastructură, care înseamnă şi locuri de muncă, şi salarii, atunci va trebui să acceptăm şi nişte medicaţii mai amare, ceea ce ne prescrie FMI-ul. Pentru o anumită perioadă. După aceasta, mai sănătoşi, să putem merge mai departe. Sigur că misiunea Guvernului este de a găsi un compromis cu Fondul în aşa mod ca, totodată, să-şi protejeze categoriile social-vulnerabile, astfel încât acestea să nu ajungă la o limită extremă de sărăcie. Dar vă asigur că nici FMI nu este un soi de cerber care taie şi spânzură fără a ţine cont de anumite realităţi sociale, politice sau economice. Au şi ei limite. Dorinţa noastră este să-i vedem cât mai repede la Chişinău, să începem negocierile, iar la momentul negocierilor să venim deja cu unele acţiuni care merg în întâmpinarea cerinţelor prealabile, în special în sectorul financiar-bancar.

Veţi cere şi dvs. reducerea anumitor cheltuieli pentru instituţiile guvernamentale, aşa cum a decis şi Guvernul interimar?

Subiectul optimizării cheltuielilor, chiar şi în actuala formulă a administraţiei publice centrale, îl am în vedere pentru mâine (astăzi - n.r.), la şedinţa operativă a Guvernului. O să rog fiecare entitate să-şi propună propria viziune de optimizare a acestor cheltuieli. Totodată, avem în vedere că una din condiţiile partenerilor de dezvoltare este reforma şi optimizarea adminsitraţiei publice centrale. Eu sunt absolut sigur că acest subiect va apărea şi pe agenda discuţiilor cu FMI. E absolut adevărat că noi avem un aparat administrativ destul de umflat, care vine cu nişte tradiţii din perioadele precedente şi care nu ţine cont de faptul că, aplicând instrumentele de e-guvernare şi tehnologiile moderne de comunicare, nu mai e nevoie de atâţi oameni şi atâţi funcţionari în anumite entităţi. De aceea, pornind şi de la aceste premize, eu cred că în perioadele următoare, după coordonarea cu FMI şi cu partenerii de dezvoltare, noi vom elabora o reformă destul de profundă a administraţiei publice centrale.

Noul ministru al Justiţiei, o persoană pedantă

Ce paşi intenţionaţi să întreprindeţi pentru reforma Justiţiei? Vă întreb în contextul în care în discursul dvs. din Parlament aţi spus că trebuie resetate sistemele, după care schimbată conducerea instituţiilor.

Am spus că trebuie resetate sistemele în ansamblu şi, în acest proces, să fie făcute remanierile respective de persoane care au condus aceste instituţii şi care nu demonstrează performanţă. E profunda mea convingere. În procesul negocierilor am prezentat şi o foaie de parcurs care vizează cele mai sensibile domenii, care sunt astăzi în vizorul opiniei publice: Procuratura, CNA, CNI, BNM, Consiliul Concurenţei, CNPF, CCA, ANRE. Voi insista împreună cu colegii ca aceste probleme să fie discutate şi puse în practică etapizat, ca să nu fie o tărăgănare prea mare.

Dvs. ce părere aveţi despre noul ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari? El poate reseta sistemul Justiţiei?

Părerea mea este că trebuie să-i dăm o şansă. Când am fost la prezentarea dlui în faţa colectivului Ministerului Justiţiei, am remarcat că are o atitudine foarte implicată şi responsabilă, înţelege foarte bine care îi sunt sarcinile, deoarece planul de acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere nu lasă niciun loc de interpretări: există acţiunile care trebuie să fie întreprinse şi perioada oferită pentru aceasta. Acum, noi avem exact analiza unde MJ este în întârziere. O să cer de la toate ministerele ca să-şi reevalueze agendele şi să pună viteză pentru a recupera întârzierile. MJ este vizat în primul rând. 

Însă calităţile personale ale dlui Cebotari eu le cunosc şi le apreciez. Dânsul este, în primul rând, un bun jurist. Noi am participat împreună la scrierea unor programe de guvernare - atât în perioada când s-a creat Alianţa pentru Moldova Europeană, cât şi din decembrie curent. Mi-a plăcut atitudinea, abordarea pe care a avut-o. A fost una profesionistă. Contează că e punctual şi destul de pedant în executarea anumitor obiective şi sarcini.

„Alianţa nu a dorit un nou monstru”

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

În ultima sa şedinţă, Guvernul Gaburici nu a reuşit să adopte pachetul de legi privind integritatea. Cum veţi reuşi resetarea sistemului Justiţiei când proiecte atât de simple şi necesare, coordonate cu experţi internaţionali şi naţionali, s-au blocat?

Regret şi eu situaţia. Nouă colegi de-ai noştri au votat pentru, alţii s-au opus. Am discutat subiectul la Consiliul Alianţei, l-am inclus în programul de guvernare ca măsură prioritară pe domeniul anticorupţie, fiindcă CNI-ul trebuie să fie un element fundamental în acest domeniu. Deocamdată - nu este. Personal, optez pentru adoptarea fără întârziere a acestor trei proiecte. Urmează să le discutăm, să găsim consensul necesar. Eu cred că chiar la începutul sesiunii de toamnă-iarnă vor fi remise Parlamentului pentru adoptare.

Ce fel de neînţelegeri au fost în Alianţă la acest subiect, aşa cum spunea atunci domnul Osipov?

Eu admit că au fost anumite carenţe. Poate că ordinea de zi nu era discutată la prezidiul Guvernului. Admit că ar putea fi viziuni diferite din partea unor colegi, care consideră că împuternicirile care vor fi date viitorului Centru Naţional pentru Integritate, pe alocuri, vor crea un conflict de competenţe între CNI şi CNA. A fost o obiecţie destul de pricipială. În alte situaţii le consideră exagerate, anticipând că CNI-ul ar putea deveni un soi de bâtă politică dacă nu vom avea o formulă clară de depolitizare a acestuia. Noi remarcăm că actualul CNI, în componenţa sa actuală, nu prea dă dovadă de imparţialitate în abordări. Acestea au fost motivele de bază - să nu creştem un nou monstru şi să nu fie conflict de competenţe. Vom lua în calcul aceste observaţii, vom discuta şi vom merge înainte pentru a le adopta.

O serie de note au fost înmânate de către partenerii de dezvoltare Guvernului anterior pentru îndeplinirea reformelor necesare. Sunt valabile şi pentru mandatul dvs.?

Noi le-am luat în calcul atunci când am ajustat programul de guvernare. Totodată, dialogul cu partenerii de dezvoltare este continuu - vineri m-am întâlnit cu reprezentanţii Comisiei Europene, mâine (astăzi - n.r.) mă întâlnesc cu ambasadorul SUA, cu însărcinatul de afaceri al României. Aceste întâlniri vin să împrospăteze recomandările respective.

Relaţia cu România, una principială

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

Aţi spus anterior că dialogul cu partenerii europeni este dur, ferm. Totodată, nu pot să nu vă întreb, chiar şi aşa, ce se schimbă în ţară dacă proiecte de genul celor care ţin de integritate se blochează, justiţia reacţionează atunci când un bătrân nu şi-a cumpărat poliţa medicală şi îi menajează pe cei care iau credite neperformante prin înşelăciune?

Părerea mea este că trebuie să implementăm ceea ce ne-am propus în programul de guvernare. Eu mă voi ţine de el şi mă voi strădui ca fiecare capitol să se transforme în foaie de parcurs. Prea multe s-au acumulat. Eu ştiu cât de gravă este situaţia şi îmi dau seama ce povară mi-am asumat. Nu vreau să rămân în percepţia opiniei publice ca o persoană care nu se ţine de cuvânt sau ca o figură politică care şi-a propus nişte scopuri ce au eşuat.

Cum vedeţi mandatul dvs. din perspectiva relaţiei cu România?

Eu am declarat într-o manieră tranşantă că este o relaţie strategică, prioritară. E un fapt deja împlinit: acest caracter strategic e probat prin multe acţiuni. Este principalul partener comercial. Este în topul partenerilor unde s-au exportat mărfuri din R. Moldova. Ne-a acordat şi ne acordă fără ezitări multiple ajutoare, începând de la cele 100 de milioande de euro, destinate reconstrucţiilor, satelor care au suferit în urma inundaţiilor, reparaţiilor de grădiniţe, proiectelor de mediu etc. Este un avocat al R. Moldova în procesul de integrare europeană. De aceea, evident, miza mea pe dezvoltarea şi aprofundarea acestor relaţii va fi una principială şi primordială.

Unde veţi face prima deplasare oficală? Aveţi în vedere şi Bucureştiul?

În viziunea şi priorităţile pe care mi le propun, atât Bruxelles-ul, cât şi Bucureştiul sunt echivalente ca destinaţie. De aceea, în funcţie de cine se va întoarce mai repede din vacanţă, deoarece eu mi-am anulat ce programasem cu familia, acolo voi merge.

„Noi n-am avut pretenţii faţă de produsele din Federaţia Rusă. Deocamdată”

Ce se poate face pentru ridicarea embargourilor impuse de Federaţia Rusă?

Să invocăm argumentele noastre referitoare la dreptul internaţional, rigorile impuse de OMC, respectarea Acordului de prietenie şi cooperare din 2012, respectarea Acordului de liber schimb. Dar, totodată, să menţionăm că noi avem instrumente neutilizate până în prezent, cum ar fi anumite acţiuni simetrice. Noi nu am stabilit pretenţii de calitate şi conformitate la produsele care se importă din Federaţia Rusă, deocamdată. În cazul în care acest embargou continuă să fie menţinut, inclusiv prin abordarea selectivă pe care o practică autorităţile din Federaţia Rusă, prin intermediul emisarilor săi, gen Dodon, prin care unor agenţi economici li se permite exportul, altora - nu, probabil vom ajunge şi noi să aplicăm măsuri care vor avea caracter simetric. Dar important este dialogul şi să demonstrăm că nu are rost ca prin măsuri de constrângeri, de presiuni comercial-economice să încerce să ne schimbe vectorul nostru strategic pe care noi am avansat mult şi nu intenţionăm să îl schimbăm. Integrarea europeană este prioritatea naţională a RM. Lucrul ăsta trebuie explicat. Acordul de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător nu comportă niciun pericol pentru piaţa rusească. Nu vor ajunge mărfurile europene în piaţa rusească prin R. Moldova. Eu sper că toate acestea, puse cap-coadă, vor da rezultate.

Ce s-a întâmplat în ultima perioadă care v-a făcut să afirmaţi că e momentul potrivit pentru trasarea unui termen pentru reîntregirea ţării şi care ar putea fi acest termen?

Noi suntem într-un proces de schimbări fundamentale în această regiune. Iar marile provocări la adresa securităţii regionale pot avea şi anumite elemente de oportunitate. Biroul de reintegrare, dl viceprim-ministru Osipov a propus spre examinare o concepţie, nişte paşi pe care trebuie să-i întreprindem. După ce vom discuta mai aprofundat, noi vom trasa şi termenul respectiv, care va fi făcut public.

Majorarea tarifelor la gaze, suspectă

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

Aţi afirmat că ANRE este o instituţie independentă, care se supune Parlamentului, iar deputaţii sunt cei care trebuie să le ceară socoteală dacă nu cumva majorările de tarife sunt nejustificate, să-i sancţioneze dacă este cazul. De ce în Parlament nu sunt chemaţi reprezentanţii ANRE pentru aceste explicaţii sau dacă vin, atunci nu se întâmplă nimic în favoarea cetăţeanului?

Securitatea energetică este una din priorităţile de bază, dar problema nu e doar în ANRE. Problema fundamentală, la capitolul energie electrică, constă în dependenţa de o singură sursă de livrare a deficitului de energie pe care nu-l putem produce - în jur de 60%. În aceste condiţii, prioritatea Guvernului şi a mea personală este de a pune în practică toate strategiile de interconectare cu reţelele energetice europene. Este un pas căruia îi voi consacra o atenţie sporită. Evident, această interconectare poate fi prin România. Am cerut note informative în prima zi de mandat, acum le analizez. Vom avea şi un plan de acţiuni, în acest sens. Eu sper că nu va dura mult până ne vom debarasa de această sursă, care comportă riscuri corupţionale, dar şi riscuri de şantaj şi de securitate naţională. 

Totodată, în viziunea mea, sunt multe carenţe în activitatea regulatorului independent ANRE, pe care urmează să le stabilească Parlamentul. Cel mai suspect fapt este majorarea tarifelor la gaze, în condiţiile în care vineri, 31 iulie, în aceeaşi zi când au intrat în vigoare noile tarife, Federaţia Rusă a redus preţul de livrare a gazelor cu 19%. Nu cred că MoldovaGaz n-a ştiut despre aceste reduceri, care demult trebuiau să se producă, de fapt. Evident, Parlamentul trebuie să-i ia în răspăr pe cei de la ANRE, să le solicite toate argumentele - de ce n-au anunţat în prealabil că se preconiza modificarea şi a tarifelor la gaze, să explice formula care a fost aplicată şi de ce au admis includerea în tarif a unor cheltuieli care în viziunea mai multor experţi sunt nejustificate şi să revizuiască noile tarife. Sper că aceste acţiuni ne vor scuti de necesitatea de a găsi bani pentru acordarea compensaţiilor măcar la gaze. Guvernul urmează să caute resurse pentru compensaţii nominative pe diferenţa de tarif la energia electrică pentru categoriile social-vulnerabile. Vom anunţa public acest lucru. Dar nu vom ceda până vom obţine prin interconectare energie electrică mai ieftină, deoarece tariful de 6,8 cenţi de la Cuciurgan printr-un intermediar este o prostie, atunci când pe piaţa românească este sub 3 euro cenţi. 

Vă consideraţi o persoană integră?

Nu am ce-mi reproşa nici în perioada de activitate în afaceri, nici în perioada de activitate politică. Nu am câştigat din politică niciun ban, în afară de salariu. Mă strădui să am abordări corecte în strictă conformitate cu legea şi îmi iubesc familia mea.

Aţi spus, la un moment dat, că majoritatea colegilor din partid şi din fracţiune îşi doresc reforme. Cine nu-şi doreşte?

Haideţi să reformulez - toţi îşi doresc reforme. Votul unanim în favoarea dnei Sandu şi în favoarea mea înseamnă o speranţă, o dorinţă.

În ce relaţii sunteţi cu Vladimir Plahotniuc?

Practic, comunicăm doar în Parlament. Nu am niciun fel de relaţii în afaceri, nu mă pot considera prieten. E o comunicare absolut neutră. Ultima dată am vorbit, în prezenţa întregii fracţiuni a PD, când am mers la sediul formaţiunii. Iar enunţurile care le-a stabilit dlui mi s-au părut rezonabile. A vorbit despre excluderea competiţiei politice, că e timpul să ne schimbăm atitudinea, ca să nu ne atacăm reciproc - un soi de deziderate pe care mi le doresc şi eu.

„Încă nu am încredere în instituţiile cu competenţe de anchetă penală”

Valeriu Strelet FOTO Ion Surdu

Dvs. sunteţi pentru ca datele privind fondatorii firmelor să fie făcute publice? Veţi întreprinde ceva în acest sens?

Sigur, fără rezerve. Este deja un proiect de lege, pregătit de colegii mei, privind derogarea de la Legea cu privire la datele cu caracter personal. Eu sper să fie aprobat într-o perioadă cât mai scurtă. Într-adevăr, legea prevede anumite interdicţii şi cei de la Centrul pentru protecţia datelor cu caracter personal ajung la câteva concluzii: datele privind fondatorii companiilor nu trebuie să fie publice, datele privind listele electorale, unde se deţin adrese, codul personal, tot nu trebuie să fie făcute publice. De aceea, aceste derogări şi excepţii trebuie să fie făcute prin lege. Şi proiectul este deja înregistrat.

Mi-a părut curios faptul că, atunci când aţi fost întrebat dacă aveţi dosar penal, aţi răspuns că nu v-aţi mira dacă v-aţi trezi cu o asemenea surpriză.

Din păcate, această temere o are orice politician rezonabil, având în vedere precedentele care au existat. Dar, totodată, sper că abordările din cadrul instituţiilor care au competenţe de anchetă penală să fie unele corecte, fiind că poţi inventa orice. De aceea, încă deocamdată nu am această încredere că n-ar putea să apară ceva legat de orice domeniu.

Veţi cere demisia vreunui ministru dacă se va dovedi că are probleme de integritate sau că a încălcat legea?

Câteva etape vor urma. La început, o să verific informaţiile, o să discut personal cu ministrul în cauză. Dacă se confirmă, cred că e de onoarea ministrului să-şi prezinte singur demisia. Dacă faptele vor fi probate, voi solicita şi colegilor de alianţă să acţioneze în conformitate cu acordul de alianţă. Dar dacă la capitolul executarea obligaţiunilor de serviciu voi atesta anumite întârzieri şi anumite neconformări, atunci nu voi ezita. Voi vorbi, voi ruga, voi solicita, voi cere în scris. Dacă nu vor da rezultate aceste acţiuni, atunci voi cere partidelor care au delegat aceşti miniştri să şi-i recheme şi să recomande alte persoane.

V-aţi ales echipa de consilieri? Cine va fi purtătorul de cuvânt al premierului?

Am numit doar şeful de cabinet. Este vorba despre fostul şef de cabinet al fracţiunii, domnul Nicolae Sandu. Pentru celelalte domenii documentele stau încă pe masa de lucru. Le-am cerut la toţi note informative, ca să-mi fac o idee despre randamentul şi vizunea lor, după care voi decide cine rămâne din vechea echipă şi pe cine voi schimba. Cred că în maxim o săptămână voi decide, inclusiv asupra candidaturii purtătorului de cuvânt, o problemă destul de importantă.

Vă mulţumim pentru interviu.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite