INTERVIU Ulvi Akhundlu, oficial Consiliul Europei: Moldova va fi tot timpul sub lupă

INTERVIU Ulvi Akhundlu, oficial Consiliul Europei: Moldova va fi tot  timpul  sub lupă

Ulvi Akhundlu, șef al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău

Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a vorbit pentru „Adevărul" despre șansele Moldovei de a trece la perioada de post-monitorizare, dar și despre alte probleme ce trebuie soluționate. Adoptarea legii antidiscriminare şi ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sunt doar două restanţe pe care le are ţara noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: Ce realizări are Moldova în ultimii ani comparativ cu alte ţări din Comunitatea Statelor Independente (CSI)?
Ulvi Akhundlu: Republica Moldova are o istorie foarte bogată de cooperare cu instituţiile CoE şi este mult mai avansată decât alte state CSI. De exemplu, Belarus nici nu este un stat membru al CoE. Putem spune că Moldova este pe drumul cel bun: a respectat majoritatea angajamentelor asumate la momentul aderării. Au mai rămas doar câteva restanţe, dar importante. Este vorba de înlocuirea actualelor centre de detenţie provizorie, adoptarea legislaţiei antidiscriminare, ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare etc.

Republica Moldova este monitorizată de Consiliul Europei din 1995. De ce rămânem în continuare sub lupă?
Moldova va fi mereu monitorizată, la fel cum sunt şi Franţa sau Olanda. De ce? Pentru că există anumite instrumente şi convenţii ce implică o monitorizare regulată. Deci, chiar dacă procedura de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei se apropie de final, vor exista alte mecanisme de supraveghere şi vor fi alte instituţii ale CoE care vor vizita periodic Moldova, la fel ca pe toate celelalte state-membre. Raportorii care au fost în Moldova în martie pentru a evalua situaţia vor efectua şi a doua vizită, probabil în noiembrie, iar ulterior vor prezenta un raport. Doar după aceasta va putea fi pusă în discuţie chestiunea privind trecerea de la perioada de monitorizare la cea de post-monitorizare.

Ce probleme ar trebui soluţionate pentru a înainta pe calea intergrării europene?
În acest moment, una dintre cele mai stringente este găsirea unei soluţii pentru depăşirea impasului politic. În ceea ce priveşte drepturile omului, democraţia şi statul de drept, cred că sectorul justiţiei este prioritatea numărul unu. Un eventual succes sau eşec al reformei din acest sector va afecta celelalte reforme din Republica Moldova. Este esenţial ca transformările din sectorul justiţiei să fie suficient de cuprinzătoare şi profunde.

În ce măsură va fi afectată imaginea Moldovei, dacă şi în acest an nu va fi ales şeful statului?
Pentru noi stabilitatea este foarte importantă. Deşi nici după ultimul scrutin parlamentar nu aveţi un preşedinte ales, toate instituţiile importante funcţionează. Pentru investitori stabilitatea politică contează cel mai mult. Pentru noi, la fel de important este ca reformele şi intenţiile proeuropene ale Moldovei să fie menţinute. Oamenii de rând trebuie să realizeze că apropierea de Europa este un beneficiu pentru ei, deoarece noi avem încrederea că promovăm valori veritabile. În Belgia există o problemă oarecum similară, de mai bine de un an nu poate fi desemnat guvernul, însă CoE nu şi-a schimbat atitudinea faţă de această ţară.

Problema transnistreană este un impediment pentru Moldova în drumul spre UE?
Ca orice alt conflict, afectează ţara, dar acesta este diferit faţă de altele pe care le-am văzut. Este unul latent. Vedem în presă ştiri despre Transnistria doar dacă se întâmplă ceva important acolo. În regiunea Caucazului ştirile abundă în limbaj de ură. Chiar dacă există o aşa-numită frontieră pe Nistru, puteţi merge la Tiraspol şi cei de acolo pot veni la Chişinău, ceea ce nu se întâmplă între Azerbaidjan şi Armenia, spre exemplu. Problema transinstreană este, într-o anumită măsură, un obstacol în calea integrării Moldovei în UE, dar sunt de acord cu cei care spun că malul drept va deveni din ce în ce mai atractiv pentru locuitorii din stânga Nistrului, pe măsură ce Moldova va prospera şi se va apropia de UE.

Referindu-ne la proiectul legii antidiscriminare, cum putem explica lipsa de toleranţă a unei părţi a societăţii din Moldova?
Legea antidiscriminare a fost prezentată de unele forţe drept un document ce ar promova minorităţile sexuale, şi nu o lege menită să prevină şi să combată discriminarea în general. Pentru că nu este vorba numai de protejarea drepturilor minorităţilor sexuale, dar a persoanelor cu disabilităţi, a minorităţilor etnice etc. Persoane intolerante sunt în toate ţările, aceasta este o problemă europeană. Totuşi intransigenţa cu care este, uneori, abordat acest subiect mă surprinde. Poate că e vorba de nişte reminiscenţe ale trecutului sovietic sau poate ţine de alte aspecte - religie, tradiţii etc.

Ce părere aveţi despre înregistrarea ligii islamice?
Am fost îngrijoraţi de intoleranţa manifestată de unii oameni în stradă, în faţa Guvernului, dar şi în mass-media. Sprijinim libertatea de exprimare şi credem că oamenii au dreptul să aibă propriile opinii şi să şi le exprime liber, dar, în acest caz particular, cred că linia de argumentare a fost complet greşită. Organizaţia a fost înregistrată pentru că a corespuns tuturor rigorilor legale. Am asistat la protestele din centrul Capitalei şi am auzit stereotipuri tipice: harem, terorism, invadarea ţării, moschee etc. Într-o societate tolerantă şi democratică ar trebui să existe loc pentru toate tipurile de religii şi confesiuni.

În anii 1998-2008, Moldova a pierdut 127 de cazuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin ce se explică numărul atât de mare?
Probabil, Moldova este lider la numărul de cazuri pe cap de locuitor. În ultimii doi ani, sunt mai puţine condamnări, dar mai rămân nerezolvate probleme în domeniul justiţiei. Procesele pierdute la CEDO pot fi grupate - fie este vorba de neexecutarea deciziilor judecătoreşti, fie de rele tratamente sau de cazuri de tortură. Curtea dă câştig de cauză, iar guvernarea face două lucruri: în primul rând, îndeplineşte hotărârea Curţii vizavi de solicitant şi, în al doilea rând, încearcă să ajusteze anumite aspecte din legislaţie. Un caz câştigat la Curte nu implică doar despăgubiri, dar este şi o atenţionare la adresa guvernului că asemenea lucruri nu trebuie să se repete.

Profil

Nume: Ulvi Akhundlu;
Data nașterii: 1976, Baku, Azerbaidjan;
Stare civilă: necăsătorit;
Funcţia: începând cu data de 1 martie 2011, este şef al Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

În perioada septembrie 2007-martie 2010 a lucrat pentru Directoratul de Comunicare al Consiliul Europei în calitate de șef al Departamentului monitorizarea presei și ca atașat de presă. Ulvi Akhundlu și-a început cariera în calitate de jurnalist la o companie privată de radio și TV, unde a lucrat şi ca producător și director general.

Ce planuri are Oficiul Consiliului Europei la Chișinău
„Anul viitor ne vom concentra pe problemele legate de relele tratamente şi tortură, vom avea programe de asistenţă electorală şi, desigur, proiecte de consolidare a încrederii", a menţionat Ulvi Akhundlu. Potrivit oficialului, în acest moment Consiliul Europei este într-un proces de reorganizare instituţională pentru a deveni mai important din punct de vedere politic şi mai eficient. „Vrem să mărim şi să consolidăm capacitatea acestui oficiu. Sper că în 2012 biroul va prelua cele mai bune practici de la reprezentanţele OSCE, ONU şi UE", a precizat reprezentantul Consiliului Europei la Chişinău. „Multe dintre proiectele noastre au fost implementate împreună cu Delegatia UE şi sunt extrem de multumit de nivelul de cooperare cu şeful acesteia, Dirk Schuebel. Avem opt proiecte finanţate de UE şi implementate de Consiliul Europei", a conchis Ulvi Akhundlu.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările