Interesele şi capcanele Rusiei din spatele embargoului pe vinurile din Basarabia

Interesele şi capcanele Rusiei din spatele embargoului pe vinurile din Basarabia

Crama Purcari, din Republica Moldova, este renumită în toată lumea pentru colecţiile impresionante de sticle cu vin FOTO Tudor Iovu

În ajunul Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie, când Chişinăul urmează să parafeze Acordul de Asociere la UE, Moscova face presiuni asupra Republicii Moldova, pentru a o menţine în zona sa de influenţă şi pentru a o atrage în Uniunea Euroasioatică. Prima lovitură: embargoul rusesc pe vinurile moldoveneşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 10 septembrie, serviciul sanitar rus a interzis importul băuturilor alcoolice moldoveneşti în Federaţia Rusă. Anunţul a fost făcut la o zi după vizita Patriarhului rus Chiril în Republica Moldova şi la o săptămână după ce vicepremierul Dmitri Rogozin i-a ameninţat pe moldoveni, chiar din Casa Guvernului de la Chişinău, că ar putea rămâne fără gaze, la iarnă, şi ar putea pierde „vagonul“ Transnistriei în drum spre UE.

Totodată, interdicţia ruşilor a venit cu câteva minute înainte de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova de a suspenda hotărârea Guvernului, care a permis concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru un termen de 49 de ani, unei companii din Rusia. De altfel, marţea trecută, în urma unei sesizări depuse de grupul de liberali reformatori basarabeni, Curtea Constituţională a suspendat hotărârea de Guvern pe baza căreia s-a organizat licitaţia închisă de concesionare a aeroportului, pe motiv că a fost luată de un guvern demisionar. Urmează, acum, ca reprezentanţii Curţii să se pronunţe definitiv asupra legalităţii acestei hotărâri de Guvern.

„Otravă curată“

Motivul invocat pentru embargo a fost calitatea proastă a produselor moldoveneşti. Specialiştii ruşi ar fi depistat în loturile livrate de companiile Purcari, Cricova şi Aroma un conţinut sporit de ftalat de dibutil (o substanţă chimică periculoasă – n.r.), norma admisă fiind depăşită de 80-90 de ori. „Dacă vinurile noastre ar conţine o concentraţie atât de mare de substanţe nocive, ar fi otravă curată“, a comentat Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenologilor din Moldova.

Sanitarul-şef de la Moscova, Ghenadi Onişcenko, a reclamat probleme de sistem şi a declarat că „Rusia nu are de gând să dădăcească economia Moldovei“. Totodată, oficialul rus a precizat că restricţiile nu vizează licorile fabricate în regiunea transnistreană supuse, de altfel, aceluiaşi control al calităţii.

Promisiuni de la România şi UE

Decizia Rusiei a provocat un val de critici la nivel internaţional, dar şi o mobilizare naţională. „Este un act neprietenesc, necreştinesc, nefrăţesc. Nu pot să spun care este motivul acestei decizii: că problema e în calitatea vinurilor sau că a coincis cu perioada în care Moldova se pregăteşte de Summitul de la Vilnius“, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Primul colac de salvare a fost aruncat de preşedintele Traian Băsescu, care a promis că România va cumpăra mai mult vin de peste Prut. Ulterior, şi oficialii europeni au anunţat că UE ar putea mări cota de import a băuturilor moldoveneşti. Printr-o rezoluţie, Parlamentul European a condamnat presiunile exercitate de Rusia asupra statelor din Parteneriatul Estic şi a cerut Moscovei să respecte dreptul acestor state independente de a alege dacă intră în acorduri de asociere cu UE. „Embargoul impus de Rusia este o încercare urâtă de destabilizare a parcursului european al Republicii Moldova, o provocare ce arată că Moscova nu-i respectă pe cetăţenii moldoveni. Moldova se poate adresa Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru încălcarea Acordului pentru Tarife şi Comerţ şi poate cere despăgubiri din partea Federaţiei Ruse“, a sugerat europarlamentarul român Monica Macovei.

Negocieri la Moscova 

Autorităţile de la Chişinău încearcă, însă, să rezolve problema pe cale amiabilă. Astăzi, o delegaţie guvernamentală va pleca la Moscova pentru negocieri. „E un embargou comercial, pe care îl considerăm nejustificat, pentru că suntem gata să îndeplinim toate cerinţele tehnice de certificare a calităţii şi credem că vinurile noastre corespund tuturor normelor şi standardelor“, a precizat şefa diplomaţiei din Republica Moldova, Natalia Gherman.

Analiştii susţin că Moscova a făcut, de fapt, un serviciu Chişinăului, care ar putea grăbi apropierea Moldovei de UE. „Dincolo de faptul că a înregistrat anumite progrese şi are pentru ce să fie lăudată, dacă se adaugă compasiunea politicienilor europeni, Moldova poate spera să obţină, de exemplu, recomandarea Comisiei Europene de a aboli vizele sau bani pentru reformele destinate sectorului vitivinicol“, a estimat Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev.

Confirmarea a venit deja de la comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, care a declarat că statele-membre ar putea face o excepţie pentru Moldova şi Georgia, după parafarea acordurilor de asociere. Astfel, UE ar urma să termine în regim de urgenţă procedurile necesare pentru semnarea acordurilor, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene.

Preşedintele Traian Băsescu, alături de omologul său de peste Prut, Nicolae Timofti, degustând din vinurile moldoveneşti

 

Nu pot să spun care este motivul acestei decizii: că problema e în calitatea vinurilor sau că a coincis cu perioada în care Moldova se pregăteşte de Summitul de la Vilnius.

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova

 

Ghenadi Onişcenko (stânga), şeful Serviciului sanitar rus, Rospotrebnadzor

Nu vom fi dădaca economiei moldoveneşti. Interdicţia la care am recurs este un pas necesar, spre care am mers pentru că nu am avut altă soluţie.

Ghenadi Onişcenko, şeful Serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor


Marea lovitură: embargo şi pe legume şi fructe

După ce Rusia a interzis importul băuturilor alcoolice din Republica Moldova, şi Belarus a ameninţat ţara cu un embargo. Pentru început, autorităţile de la Minsk au interzis reexportarea vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă şi au intensificat testele de laborator, pentru a verifica dacă acestea corespund cerinţelor de calitate din Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Dacă vor fi depistate încălcări, vor fi luate măsurile restrictive care se impun. De asemenea, autorităţile sanitare ruse au avertizat că ar putea sista şi importul fructelor şi legumelor din Basarabia, după ce-au întors mai multe loturi contaminate cu organisme de carantină. Efectele unui astfel de embargou, fie şi temporare, ar putea fi mult mai dezastruoase decât în cazul vinurilor. Specialiştii atrag atenţia că băuturile alcoolice nu sunt principalele produse exportate în Federaţia Rusă. Fructele şi legumele deţin o cotă mai mare în comerţul cu această ţară. Astfel, în 2012, anul cu una dintre cele mai grave secete din istoria Republicii Moldova, valoarea exporturilor de produse fitotehnice în Rusia a fost cu 43% mai mare decât cea de alcool. Mai exact, 90% din exportul de mere este orientat spre piaţa rusească.

Cât de bune sunt, de fapt, vinurile moldoveneşti


În timp ce unii experţi susţin că specialiştii ruşi nu au avut motive obiective să interzică vinurile de peste Prut, alţii sugerează că moldovenii mai au de muncit la calitatea produselor de export. „Ruşii nu ne oferă protocolul de investigaţii, ca să vedem ce au depistat şi în ce concentraţii. Suntem nevoiţi să prelevăm aceleaşi probe şi să le trimitem în laboratoare din Polonia, Austria sau Franţa şi să aşteptăm rezultatele analizelor câte o lună, căci sunt investigaţii foarte dificile. Constatăm că ruşii nu sunt corecţi cu noi, ceea ce nu le face onoare“, este revoltat academicianul Boris Găină.

Oenologul menţionează că Moldova a susţinut Rusia atunci când aceasta a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului, dar acum autorităţile de la Moscova acţionează contrar principiilor acestei structuri importante. Savantul mai sugerează că Moldova ar putea fi pusă în situaţia de a se adresa la Arbitrajul Internaţional pentru a soluţiona divergenţele apărute în relaţiile economice dintre producătorii moldoveni şi organele de control ale Federaţiei Ruse.

„Trebuie să facem ordine la noi acasă“

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev, remarcă, însă, că în magazinele din Ucraina se vând multe vinuri moldoveneşti de calitate îndoielnică, necunoscute în Basarabia, fapt ce afectează imaginea ţării. „Ar trebui să existe rigori mult mai serioase în privinţa calităţii. Uniunea Europeană are suficiente instrumente ca să ne ajute în cazul embargoului rusesc, dar trebuie şi noi să facem ordine în ceea ce avem, să nu rămânem cu aceleaşi produse timp de 20 de ani, iar orice tentativă de a ne reforma să fie calificată ca o presiune“, afirmă expertul.

Pe de altă parte, Arcadie Foşnea, directorul executiv al companiei Chateau Vartely, susţine că, în ultimii ani, calitatea vinurilor moldoveneşti a crescut mult. „E nevoie însă şi de o promovare adecvată, de crearea unei imagini în lume a băuturilor moldoveneşti. Asta se face în timp şi cu mulţi bani. Noi, de exemplu, am avut întotdeauna temerea că ruşii pot în orice moment să blocheze exporturile şi ne-am străduit să diversificăm pieţele“, explică managerul.

Nici ruşii nu-i cred pe sanitarii lor

Potrivit lui, acuzaţiile Rospotrebnadzor au un impact limitat asupra preferinţelor consumatorilor din străinătate. „După embargoul rusesc pe vinuri, din 2006, au fost şi alte restricţii şi ameninţări din partea serviciului sanitar rus. De fiecare dată, s-a adeverit că acestea aveau mai degrabă un caracter politic. Chiar şi consumatorii ruşi nu dau crezare avertismentelor emise de Rospotrebnadzor. Mesajele de susţinere la nivel mondial sunt cea mai bună mărturie pentru noi“, menţionează Arcadie Foşnea.

Directorul Centrului de marketing al pieţelor de alcool din Rusia, Vadim Drobiz, consideră că noul embargou se deosebeşte radical de cel din 2006 şi că interdicţiile au un caracter temporar. Şi asta pentru că certificatele emise anterior nu au fost anulate, iar vinul care a fost deja exportat ajunge la consumatori. „Sunt convins că, după Revelion, producţia moldovenească se va întoarce pe piaţă, dar revenirea va fi conform scenariului georgian, adică foarte dificilă“, crede specialistul rus.

Plantaţii bătrâne şi recolte mici

Noul embargo impus de Rusia a scos în evidenţă nu doar dependenţa Republicii Moldova de această piaţă, dar şi faptul că ramura vitivinicolă a ţării rămâne în urma tendinţelor mondiale. Un studiu realizat de Business Intelligent Service relevă că, deşi la nivel european Republica Moldova se clasează pe locul şase după suprafaţa plantaţiilor de viţă-de-vie, doar jumătate din acestea sunt productive, iar 40% îşi epuizează treptat potenţialul de producţie. În plus, mai bine de 75% din plantaţii sunt în sectorul individual, adică pe loturi mici şi răzleţe, ceea ce înseamnă că fabricile de vinuri nu au posibilitatea de a controla şi influenţa potenţialul viticol al ţării.

De asemenea, suprafaţa viilor este în descreştere, iar recolta medie la hectar este una dintre cele mai scăzute din Europa, 4,6 tone la hectar - de trei ori mai mică decât în Germania şi de două ori mai mică decât în Italia şi Franţa, dar ceva mai mare decât în Bulgaria şi Portugalia.

Fabrici sărace, vinuri ieftine

O altă deficienţă este starea financiară precară a vinăriilor, numărul cărora s-a redus cu 60 de unităţi după embargoul din 2006. În pofida crizei, în perioada 2008-2012, exporturile de vinuri moldoveneşti au crescut atât sub aspect cantitativ, cât şi valoric, atingând, anul trecut, nivelul maxim de 13,45 milioane de decalitri (156,1 milioane de dolari). Tendinţa se datorează, în special, majorării de circa două ori a livrărilor de vinuri în vrac. Deşi pe piaţa mondială s-a atestat o tendinţă constantă de creştere a preţurilor, vinurile moldoveneşti s-au ieftinit cu 22%, în ultimii cinci ani.

CSI rămâne de departe principala destinaţie a exporturilor, chiar dacă în ultimii cinci ani cota livrărilor în ţările comunităţii s-a redus de la 85,5% la 73%, ca volum, şi de la 82% la 72%, ca valoare. Totodată, cota statelor UE a stagnat la 15%, în timp ce exporturile vinurilor din Basarabia pe alte pieţe au sporit de la 2% la 13%.
Potenţial nevalorificat

În pofida problemelor cu care se confruntă, industria vitivinicolă din Moldova are şi o serie de avantaje competitive faţă de alţi concurenţi. Printre acestea se numără condiţiile climaterice şi specificul solurilor, care sunt ideale pentru cultivarea şi creşterea celor mai nobile soiuri de viţă-de-vie, precum şi costul relativ mic al materiei prime. Republica Moldova, spun specialiştii, ar trebui să profite şi de faptul că dispune de soiuri autohtone (10%) şi aromate (36%), un indicator că ţara poate ieşi pe pieţele externe cu băuturi exclusive sau cu vinuri aromate a căror popularitate este în creştere. Să nu uităm şi de faptul că Basarabia are o tradiţie de veacuri de a cultiva viţă de vie şi de a produce vin, dar şi o aşezare geografică favorabilă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările