Informaţia despre conturile bancare ale lui Filat a fost ştearsă, Chirtoacă îşi declară doar funcţia, iar integritatea paznicilor şi fochiştilor ar putea fi verificată de CNI

Alături de declaraţiile de interese ale deputaţilor, miniştrilor, judecătorilor şi procurorilor pe pagina WEB a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pot fi găsite şi cele ale santinelelor de la închisori, pompierilor, paznicilor şi chiar ale fochiştilor de la primării.

Transparenţa ar trebui să fie principiul definitoriu al oricărei bune guvernări, inclusiv în Republica Moldova. Totodată, pentru asigurarea integrităţii demnitarilor, e necesar ca toţi cei care deţin funcţii prin care îşi exercită influenţa să-şi facă publice periodic veniturile, proprietăţile şi datoriile pe care le au. Adică oamenii să poată afla ce avere şi interese au aceştia şi cum au evoluat în timp.

Au fost publicate circa 47.000 de declaraţii

Din păcate, acest lucru nu este valabil şi pentru ţara noastră. Abia din acest an, de controlul şi publicarea declaraţiilor funcţionarilor se ocupă o instituţie specială - Comisia Naţională de Integritate (CNI). În total, au fost depuse aproape 90.000 de declaraţii, dar pe pagina  www.declaratii.cni.md au fost plasate deocamdată doar circa 47.000, majoritatea fiind de interese - foarte sumare şi din care nu afli, practic, nimic. Oficialii CNI susţin că declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate vor fi urcate pe măsură ce vor fi verificate.  

Încercând să analizăm documentele prezente pe site, am constatat că acesta prezintă multe disfuncţionalităţi, căutarea este dificilă, iar declaraţiile multor persoane cu funcţii importante lipsesc pur şi simplu. Totodată, acum două-trei săptămâni găseai şi unele declaraţii pe venit, din această săptămână acestea nu mai apar.

Cine a ascuns numele băncilor unde-şi ţine banii Vlad Filat?

Una dintre opţiunile de căutare pe acest portal este după instituţia la care lucrează sau a lucrat funcţionarul. Dacă încerci să cauţi „Guvernul Republicii Moldova“ obţii doar şapte rezultate, dintre care declaraţii de interese ale trei consilieri ai prim-ministrului şi a unui consultant şi trei depuse de foşti sau actuali membri ai Executivului: ex-premierul Vlad Filat, ex-vicepremierul Mihai Moldovanu şi ministrul Apărării Vitalie Marinuţă.

Anterior aici puteai găsi şi declaraţia pe venit a liderului PLDM, care, între altele, conţinea şi date privind băncile la care acesta are conturi: Unibank şi Banca Socială din Republica Moldova şi Volksbank România. Acum această informaţie a dispărut. Lilian Chişcă, consultant principal în Direcţia control de interese personale din cadrul CNI, nu a putut explica această dispariţie. „De fapt, de plasarea declaraţiilor se ocupă compania BTS-PRO, dar ei acoperă doar datele cu caracter personal“, a spus responsabilul.

Curios este că în cazul declaraţiilor pe venit ale altor membri ai Guvernului, plasate pe site-urile instituţiilor, denumirile băncilor unde îşi ţin banii demnitarii nu au fost şterse. E şi cazul ministrului Agriculturii Vasile Bumacov, care a indicat patru conturi, inclusiv unul la Moldova Agroindbank şi trei în bănci străine.

Ivan de la Economie şi Radu de la Primărie

Pe site-ul special poţi căuta şi după denumirea ministerului. De exemplu, indicând „Ministerul Economiei“, poţi descoperi că la instituţie lucrează Ivan, numele de familie al căruia îl poţi afla doar dacă deschizi declaraţia. Este vorba de Ivan Gusliuc, şeful unui misterios institut cu titulatura IPSSTOIP, care declară pentru 2012 venituri de 148.652 de lei.

Aceeaşi situaţie e şi în cazul lui Radu, care pe portalul CNI apare drept angajat al Primăriei Chişinău. Doar accesând documentul în format PDF afli că e vorba de Radu Blaj, care în 2012 a fost şef interimar al Direcţiei arhitectură, urbanism şi relaţii funciare.

Pe portal putem găsi şi declaraţia de interese a primarului general al Capitalei, Dorin Chirtoacă. Documentul conţine însă ... doar funcţia şi atât. Nimic despre avere, venituri, conturi bancare etc. De altfel, din cei aproape o mie de primari din ţară, doar jumătate au declaraţiile urcate pe site.

Lilian Chişcă de la CNI are şi de această dată o explicaţie: „Pe portal au fost plasate prioritar declaraţiile celor mai importanţi funcţionari sau demnitari de stat“.

Pompierul Ojog şi paznicul Băncii de Economii

Sună neconvingător afirmaţiilor funcţionarului în condiţiile în care au fost publicate declaraţiile a 87 de santinele de la diferite închisori, dar lipseşte cea a şefului Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Dacă sunteţi curioşi, aflaţi că Serghei Cravcenco, santinelă la penitenciarul de la Leova, declară un venit de 49.700 de lei, iar Samson Dabija de la Cricova - de 57.695 de lei, nu însă şi cât au primit şefii acestor instituţii, pentru că declaraţiile lor lipsesc.

De pe site-ul CNI aflăm şi că 207 pompieri au depus declaraţiile de interese, care, de regulă, nu conţin cifre. Pompierul Ojog Sorel din Soroca, bunăoară, declară 0 lei. Aceasta pentru că a fost angajat abia la 14 ianuarie 2013. Colegul său Vadim Lupaşcu a avut în 2012 un venit de 25.089 de lei. Declaraţia lui Alexei Nour, pompier din Rezina nu se deschide, la fel e şi în cazul altor pompieri.

Din întâmplare, probabil, pe site găsim şi o declaraţie a unui angajat al Serviciului de Informaţii şi Securitate, pentru că în sistemul de căutare nu există instituţia denumită SIS. Este vorba de ofiţerul superior Grigore din Cahul, care a raportat un venit de 44.617 lei.
Şi mai curios este faptul că pe pagina web, alături de sutele de mii de lei declarate de cei doi şefi de la Banca de Economii, Corina Burlacu şi Viorel Bîrcă, apare şi declaraţia de zero interese a lui Boris Ceban, paznic la această instituţie financiară cu capital majoritar de stat.

Cei  200 de şoferi şi 304 şefi

Găsim şi peste 200 de declaraţii ale şoferilor. Foarte „important“ este să ştim că, de exemplu, Vasile Băluţel, şofer la Primăria Cruglic, a avut în 2012 un venit de 22.915 lei, iar Pavel Moga de la misterioasa organizaţie PSP CAIO al DSP a SSE din cadrul MAI a beneficiat de o remunerare de 42.088 de lei.

Aflăm că avem şi 304 şefi (atâţia generează sistemul, dacă dai cuvântul „şef“ la căutare), însă la unii nu-ţi apare numele, ci doar prenumele. De exemplu, Vasile, şeful DSVOIA de la Orhei, care a încasat anul trecut 41.484 de lei. În acelaşi timp, Vladimir Soloviov apare ca fiind şef la două centre militare teritoriale, Ungheni şi Călăraşi, de la fiecare încasând câte 59.086 de lei în 2012.

Site-ul CNI îţi potoleşte setea de informaţii şi în cazul în care eşti interesat de veniturile „fabuloase“ ale şefilor căminilor culturale de la sate. Leonid Purice, şeful casei de cultură din Solcani, de exemplu, a fost remunerat anul trecut cu tocmai 14.868 de lei, iar Ion Grecu, care figurează ca şef de club la Cheselia Mare, n-a primit nicio para chioară.

În lista persoanelor ale căror declaraţii ar urma să apară pe site-ul CNI figurează până şi colectorii de lapte, intendanţii şi fochiştii.

30% din declaraţii conţin greşeli

„Este o aberaţie situaţia în care până şi fochiştii de la primărie au fost obligaţi să-şi declare veniturile“, constată Anatol Donciu, directorul CNI.

Acesta spune că după prelucrarea tuturor declaraţiilor instituţia va putea face anumite concluzii şi va prezenta recomandări pentru a evita numeroasele erori admise la completarea documentelor, dar şi situaţii în care persoane care nu sunt funcţionari sunt obligate să depună declaraţii pe venit.

„Circa 30% din declaraţiile depuse la instituţie au fost completate cu greşeli. De exemplu, în loc de nume, este scris codul personal, ceea ce îngreunează munca de scanare, unde se utilizează un program special care, în mod automat, şterge informaţia confidenţială, ca să nu fie făcută publică“, explică Anatol Donciu.

Cât despre verificarea corectitudinii informaţiei declarate, apoi mai avem de aşteptat, pentru că e vorba de un număr foarte mare, de circa 90.000 de declaraţii.

Galina Bostan, directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, consideră că varianta actuală a formularului de declaraţie „nu este potrivită nici pentru declarant, nici pentru orgnele de control“.

„Poate ar fi cazul că acest formular să fie revizuit şi să fie eliminate o serie de neclarităţi. Un exemplu este situaţia în care funcţionarul declară că este director al unei firme, dar în formular nu apare ce funcţie publică a ocupat“, a precizat expertul. 

În opinia Galinei Bostan, modificările din formulare ar trebui făcute până la finele anului, astfel încât deja din 2014 să fie în vigoare varianta nouă.

25.000 de declaraţii au rămas neverificate

Circa 25.000 de declaraţii pe venit şi proprietăţi ale funcţionarilor publici, depuse în anii 2010-2011, aşa şi n-au fost verificate. Şi asta pentru că autorităţile au tergiversat crearea CNI. În plus, a expirat termenul de prescripţie pentru verificarea acestora, care, potrivit legislaţiei, este de un an de la depunere. 

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în nici un fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.