IGP, despre folosirea gazelor lacrimogene la protestul de la Judecătoria Orhei: „Nu s-a făcut uz de forţă”

Inspectoratul General de Poliţie a anunţat că, în timpul şedinţei de judecată de la Orhei, unde urma să fie condamnat Gheorghe Petic, în jur de 50 de persoane au venit la sediul Judecătoriei Orhei, în susţinerea acestuia. După pronunţarea sentinţei, poliţiştii ar fi cerut să fie deblocat accesul către sediul instanţei, pentru transportarea lui Gheorghe Petic şi au atenţionat că, în caz contrar, se va aplica legea, dar nu s-a făcut uz de forţă.

IGP a comunicat că poliţiştii au cerut repetat protestatarilor să deblocheze porţiunea de drum pe unde urma să treacă transportul, însă aceştia au menţinut în mod ilegal blocajul. La 12:43, condamnatul a fost urcat în autospeciala escortei, iar angajaţii INP au deblocat ieşirea şi au format un cordon pentru a permite deplasarea în siguranta autovehiculului.  

În timpul formării cordonului, un angajat al Inspectoratului Naţional de Patrulare a fost bruscat, inclusiv fizic, de unul dintre protestatari, ameninţat cu răfuială fizică de către un bărbat din mulţime, astfel, poliţistul  a aplicat mijloacele speciale, şi anume gaze lacrimogene, pentru a opune rezistenţă agresiunilor şi pentru a permite deplasarea transportului în deplina siguranţă.

Legalitatea acţiunilor poliţistului urmează a fi examinată d  procuratura din Orhei. De asemenea, INP va analiza imaginile video de la acest incident, din perspectiva posibilelor încălcări ale legii, dar şi din perspectiva analizării modului de acţiune a angajaţilor sai. 

Poliţia solicită celor care organizează astfel de proteste să respecte prevederile legale şi să nu mai recurgă la provocări, agresiuni sau încercări de a împiedica activitatea poliţiştilor.

Orice fel de abatere de la normele legale atrage răspunderea directă în fata legii a organizatorilor manifestaţiilor publice şi a celor care au comis ilegalităţile, iar forţele de ordine vor aplica legea pentru a menţine ordinea publică, atunci când aceasta este perturbată.

Potrivit IGP, în conformitate cu prevederile art. 16 a Legii cu privire la întruniri, întrunirile se desfăşoară numai în mod paşnic. Organizatorul trebuie să asigure accesul în clădirile din imediata apropiere a locului de desfăşurare  a întrunirii.

Organizatorul poartă răspundere pentru acţiunile participanţilor, doar dacă în instanţa de judecată se dovedeşte că participanţii au acţionat la chemarea sau instigarea organizatorului.

Totodată, în coformitate cu prevederilor art.21 şi art.25 a Legii nr.320 din 27.12.2012, cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, pe domeniul de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, al protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi comunităţii, Poliţia desfăşoară activităţi de menţinere a ordinii şi securităţii publice, a siguranţei persoanelor, de identificare şi contracarare a acţiunilor ce atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a proprietăţii private sau publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii.

Cerinţele legale ale poliţistului înaintate în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu sînt obligatorii pentru executare de către toate persoanele fizice şi juridice.

Astfel, în cazul în care întrunirea îşi schimbă caracterul paşnic sau organizatorul, participanţii, nu se conformează cerinţelor legale ale Poliţiei, opun rezistenţă, blochează libera circulaţie a mijloacelor de transport cu regim prioritar de circulaţie, refuză executarea premeditată a cerinţelor legale adresate de ei şi de alte persoane aflate în exerciţiul funcţiunii sau la datoria obştească de menţinere a ordinii de drept, în temeiul, art.7 a Legii nr. 218 din  19.10.2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, dacă metodele nonviolente nu asigură executarea cerinţelor, Poliţia aplică mijloacele speciale din dotare, în mod gradual conform principiului proporţionalităţii, în vederea descurajării acţiunilor menite să pericliteze sau să prejudicieze buna activitate a instituţiei, să afecteze drepturile şi interesele oamenilor, sau atacurile la propria persoană şi a altor persoane antrenate în asigurarea ordinii  şi siguranţei publice.

Poliţia susţine că sunt condamnabile asemenea acţiuni prin care se urmăreşte scopul sistării activităţii ei de serviciu ori schimbării caracterului ei, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcţie de răspundere,  fiind pasibile de pedeapsă penală, cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 180 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani.

Conform prevederilor Ordinului comun al Procurorului General nr.77 din 31.12.2013, Poliţiştii sunt obligaţi să comunice necondiţionat procurorului, despre toate cazurile aplicării forţei fizice, mijloacelor speciale sau a armei din dotare, indiferent de urmările survenite, cu întocmirea şi expedierea imediată, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, a rapoartelor scrise ale persoanelor care au aplicat forţa fizică, mijloacele speciale sau armele de foc.