Holocaustul în imagini. Ce-şi amintesc evreii din Basarabia şi din nordul Bucovinei despre genocidul din al Doilea Război Mondial

Ororile genocidului din Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv exterminarea evreilor în Transnistria, sunt surprinse în 32 de fotografii de arhivă, expuse la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Chişinău.

Mii de evrei din Basarabia şi din nordul Bucovinei s-au numărat printre cele şase milioane de victime ale uneia dintre cele mai mari tragedii din Europa – Holocaustul.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aceştia au fost deportaţi în lagărele de concentrare din provincia Transnistria înfiinţată de regimul mareşalului Ion Antonescu, aliat cu Germania nazistă, în teritoriile ucrainene cucerite, dintre Nistru şi Bug. Alături de evrei, au fost trimişi, pentru a fi exterminaţi, şi câteva mii de romi, precum şi reprezentanţi ai altor minorităţi, consideraţi inferiori rasei ariene.

„Iarna anului 1941-1942 în Transnistria a fost una severă. Mii de evrei au murit din cauza hipotermiei, înfometării şi a diferitor boli. În acea iarnă, în lagărele din Bogdanovka, Domanevka şi Akmecetka, alte mii de evrei exilaţi au fost masacraţi de trupele române, fiind ajutate de trupele din Ucraina“, se menţionează în documentele din Muzeul Memorial al Holocaustului, din SUA.

Istoria care doare

Amintirea acelor vremuri de coşmar este evocată într-o expoziţie fotografică inaugurată vineri la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Chişinău, în prezenţa celor care au supravieţuit în ghetourile din Basarabia şi a rudelor acestora. Cele 32 de fotografii ce surprind genogidul nazist sunt expuse într-o sală alăturată celei dedicate victimelor deportărilor şi represiunilor din perioada sovietică. În 14 poze sunt imortalizate suferinţele evreilor din Basarabia şi Bucovina: chipul lui Moissi Brandmann, un tânăr român, aflat într-un lagăr de concentrare în Transnistria din noiembrie 1941 până în mai 1944; soldaţi germani care-l execută pe un evreu ucrainean, îngenuncheat la marginea unui mormânt comun plin cu cadavre; militari români care supraveghează deportarea evreilor din Chişinău în Transnistria, în octombrie 1941.

„Sunt un profanator al rasei". Un tânăr a fost condus pe o stradă germană purtând această inscripţie, după ce a avut relaţii intime cu o evreică FOTO: Bogdan Tudor

În faţa unei fotografii îl găsesc pe Vladimir Ţincler (77 de ani), unul dintre supravieţuitorii ghetoului din Ucraina. Imaginile îi amintesc de copilăria petrecută în lagăr. „Aveam aproape cinci ani. Dormeam în iesle, pe ciment, era iarnă şi eram flămânzi. Peste tot erau numai cadavre. Mâncam cartofi. Era ceva deosebit dacă găseam porumb“, rememorează bărbatul. Spune că a rămas viu „din întâmplare“. „Părinţii mei erau croitori, naziştii i-au pus să facă uniforme militare, de aceea şi nu ne-au omorât. Eram copii, nu ştiam cu ce am greşit. Nu înţelegeam de ce ni se întâmplă asta“, plânge bărbatul, unul dintre cei 98 de supravieţuitori ai ghetourilor care mai sunt în Moldova. „Sunt un bărbat în toată firea, însă când îmi amintesc îmi curg lacrimi. La Memorialul victimelor Holocaustului Yad Vashem, din Israel, în cinstea familiilor de moldoveni care au salvat evrei sunt plantaţi copaci. Vrem ca ceea ce a fost să nu i se întâmple nici unui popor“, accentuează Vladimir Ţincler.

Trimis în Siberia

Cu aminiri similare, din povestirile părinţilor, a venit şi Stella Harmelin. „În acei ani, familiile evreilor erau mari. Când a început războiul, mulţi au murit, acum unii nici nu ştiu unde le sunt îmormântaţi copiii, părinţii. Eu nu ştiu unde este bunicul meu pentru că toată familia era într-un tren în care a fost aruncată o bombă“, spune reprezentanta comunităţii evreieşti. „Sunt amintiri care dor. Şi soţul meu, care în acea perioadă locuia în Polonia, a reuşit să supravieţuiască. Pe atunci avea doar 17 ani, s-a ascuns la un vecin. Ulterior, a fugit spre graniţa URSS, a fost însă prins şi trimis în Siberia. Spune foarte des că nu vrea să-şi mai amintească oroile prin care a trecut“, adaugă femeia.

Ambasadorul SUA în Moldova, William H. Moser, a deschis expoziţia „Holocaustul în imagini“  FOTO: Ambasada SUA

„Ni s-a promis un muzeu“

Emoţionaţi, plini de amintiri de care n-ar vrea să-şi amintească, reprezentanţii comunităţii evreieşti au menţionat că astfel de acţiuni sunt necesare pentru ca tragedia care a marcat istoria Europei să nu fie dată uitării. „Nu e vorba doar despre o minoritate. Este problema întregii societăţi, pentru că în Basarabia viaţa evreilor nu a fost mai uşoară sau mai simplă. Intenţia de a nimici evreii a fost aceeaşi în Ungaria, Germania, Italia etc. Exact cu un an în urmă, pe 27 ianuarie, când am marcat Ziua victimelor Holocaustului, premierul de atunci Vlad Filat ne-a promis că a vom avea un muzeul al Holocaustului. Nu s-a făcut nimic. Dar rămânem cu speranţa“, a declarat Irina Şihova, directoarea Muzeului evreiesc din cadrul Centrului cultural KEDEM din Chişinău.

Aproape 270.000 de evrei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Transnistria au murit înfometaţi sau împuşcaţi de nazişti şi de aliaţii lor din România şi Ucraina. William H. Moser, ambasadorul SUA în Republica Moldova

Tragedia, pusă pe portativ

Expoziţia „Holocaustul în imagini“ va fi deschisă până pe 14 februarie, între orele 10.00 şi 17.00, la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Chişinău. Accesul este gratis. Vizitatorii care au fost la inaugurare au putut audia fragmente din lucrarea „Diferite trenuri“, cvartet de strune semnat de americanul Steve Reich. Piesa evocă tragedia victimelor transportate cu trenul spre moarte. „Miezul acestei lucrări sunt vocile supravieţuitorilor acelor evenimente, combinate cu sunetele adevărate ale trenurilor din acea perioadă“, a menţionat William H. Moser, ambasadorul SUA în Republica Moldova.