Gazprom versus Republica Moldova: primele gaze din afara Rusiei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Arhiva
Foto Arhiva

Cea mai bună afacere este atunci când acelaşi jucător e cel ce vinde şi cel ce cumpără deopotrivă  o marfă. Cam ca la incompatibilităţile clasice, de manual, când aceeaşi persoană ar semna, formal şi la furnizor, şi la cumpărător.

Cam asta e marea afacere Gazprom în Republica Moldova: Gazprom vinde gazul la preţul negociat de Gazprom cu MoldovaGaz, adică tot cu Gazprom. MoldovaGaz care aparţine două treimi tot Gazprom – 50% cumpărate direct de la compania naţională a Republicii Moldova de la Chişinău contra datorie la gaze şi 16% de la regiunea separatistă.

Afacerile cu încălzirea şi electricitatea Republicii Moldova: ruleta rusească

Sigur că lucrurile nu sunt chiar aşa, dar nici departe nu sunt: mai întâi, Moldova Gaz şi Gazprom sunt entităţi juridice diferite, prima fiind înregistrată în Republica Moldova, deci aflată, cumva, sub controlul autorităţii oficiale din stat; apoi pentru că la negocieri se mai implică şi guvernele Republicii Moldova şi Preşedinţii succesivi, eventual, pentru că Rusia nu acceptă negocieri comerciale ci unele la pachet cu „condiţii ne-economice” cum a declarat, senin, ministrul Andrei Spînu. Adică, pe şleau, condiţii politice la pachet care mai alterează (uşurează) din preţul la gaz. Premierul actual, Natalia Gavriliţă, a respins orice condiţie politică. Însă miercuri, 27 octombrie, la Sankt Petersburg iar se negociază, din nou, preţul la gaze cu Alexei Miller, preşedintele Gazprom.

Nu includem aici cealaltă mare afacere cu energia electrică de la Cuciurgan. Astfel, centrala termoenergetică de la Cuciurgan, Moldavskie Gres, din regiunea separatistă a Republicii Moldova, (proprietatea oficială şi legală a Chişinăului până astăzi), a fost „privatizată”  de către autorităţile separatiste către RAO-AES, compania rusă de energie electrică, condusă pe atunci de un fost premier, Anatoli Ciubais. Centrala e aprovizionată cu gaz din Rusia, care vine prin tranzit din Ucraina, şi alimentează centrala care dă energie electrică în dreapta Nistrului, pe teritoriul aflat sub controlul Chişinăului, printr-un intermediar care alimenteză conturile potentaţilor de la Chişinău, Tiraspol şi Moscova, către Republica Moldova.

De plătit, plăteşte doar consumatorul din Republica Moldova, de pe malul drept, aflat sub controlul autorităţilor legitime de la Chişinău, în timp ce în regiunea separatistă, preţul la gaze ca şi cel la energie electrică este unul derizoriu către populaţie. Gazul livrat e plătit şi el tot de Republica Moldova, în fapt se acumulează la datoria care ajunsee la 7-8 miliare de dolari către Gazprom. Frumoasă afacere, nu-i aşa? Afacerea e veche, merge tot înainte şi e menită să menţină Republica Moldova de căpăstrul Federaţiei Ruse, întotdeauna îndatorată, fără putinţă de a scăpa şi a plăti datoria.

Nu-i vorba, de aici începe şi nebunia datoriilor. Pentru că, la început de tranziţie, cetăţenii Republicii Moldova şi noul stat independent nu puteau plăti nici ceea e consumau. S-au acumulat datorii cu ajutorul cărora s-a petrecut privatizarea Moldova Gaz, reţeaua naţională de distribuţie, care a ajuns să se împartă proporţional, între Republica Moldova şi Tiraspol, şi apoi să ajungă, majoritar, tot la Gazprom. Dar Republica Moldova s-a redresat şi şi-a achitat datoriile, ajungând să fie bun platnic. Nu şi partea separatistă, care a continuat să acumuleze datoriile.

Moştenirea epocii Dodon: cumpărarea mandatului ratat cu datorie la gaz

Astfel am ajuns şi la epoca Dodon. Un preşedinte ostentativ pro-rus, care s-a apucat să facă el afacerile cu energie şi gaz, beneficiind din intermediari. Fireşte că noua justiţie regăsită a Republicii Moldova va descurca iţele afacerii, un dosar fiind deja deschis in rem, căutându-se beneficiarii. Dar dincolo de acest fapt, Igor Dodon a mai făcut o mârşăvie, menită să-i aducă cel de-al doilea mandat anul trecut: a scăzut preţul la gaze artificial şi a acumulat datorii ale Moldovagaz către furnizorul Gazprom, compania deţinătoare a majorităţii acţiunilor în distribuitorul naţional.

Astfel, în anul 2020, întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz a înregistrat pierderi de circa 677 milioane lei, după ce în 2019 raporta un profit de 22,4 milioane de lei. Acesta este cel mai prost rezultat financiar din ultimii cinci ani al companiei, cu capital majoritar deţinut de gigantul rus Gazprom. Grosul pierderilor de 491 milioane lei au fost din activitatea de distribuţie a gazelor, în special ca urmare a reducerii, în ajunul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2020, a tarifelor la gazul metan către consumatorii casnici şi industriali. Alte peste 100 de milioane lei sunt pierderile Moldovatransgaz ca urmare a reducerii, în 2020, de peste 10 ori a costului perceput pentru tranzitul de gaze de către Gazprom prin Republica Moldova.

Şi cifra de afaceri a companiei a fost în 2020 în scădere, cu circa 10 milioane lei moldoveneşti – 2 mln euro, până la aproximativ 4,52 miliarde lei moldoveneşti, cel mai prost rezultat din ultimul deceniu. Raportul financiar al Moldovagaz arată că, la finele anului trecut, întreprinderea avea datorii curente de 12,69 miliarde de lei moldoveneşti, în scădere cu circa jumătate de miliard de lei faţă de anul 2019. Din datoria totală, circa 9,95 miliarde lei moldoveneşti sunt datorii faţă de acţionari, în marea lor majoritate faţă de Gazprom.

Datoriile agenţilor economici şi administraţiilor locale către Moldovagaz constituiau, la finele anului trecut, circa 4,85 miliarde de lei moldoveneşti, din care aproximativ jumătate de miliard de lei este valoarea noului sediu al Moldovagaz, vândut filialei Flacăra Albastră SRL. Alte circa 950 milioane lei moldoveneşti sunt costurile pe care ANRE nu le acceptă incluse în preţul gazelor.

Întreprinderea mixtă moldo-rusă SA Moldovagaz (mai corect ruso-moldovenească, dacă e să ne uităm la ponderile acţionarilor)  a fost fondată în anul 1999. Gigantul rus Gazprom deţine 50% din acţiuni (145,3 milioane dolari), Agenţia Proprietăţii Publice - 35,33% (102,7 milioane dolari), autorităţile din regiunea din stângă Nistrului - 13,44% (39 milioane dolari), iar persoanele fizice şi juridice 1,23% (3,5 milioane dolari).

Sigur, Igor Dodon nu a câştigat alegerile prezidenţiale. Dar mita sa electorală prin intermediul preţurilor s-a plătit, tot aşa cum, astăzi, tot cetăţenii Republicii Moldova sunt cei chemaţi să achite această datorie. E vorba despre o componentă a negocierii de la Moscova şi Sankt Petersburg a autorităţilor actuale de la Chişinău cu Gazprom şi autorităţile ruse. Acestora li s-a cerut, potrivit ministrului Andrei Spînu, “plata accelerată” a acestor datorii. Aici da, putem vorbi despre “greaua moştenire” a lui Igor Dodon lăsată populaţiei Republicii Moldova.

Prima achiziţie de gaz din Republica Moldova din altă sursă decât Gazprom

Prim-ministrul Natalia Gavriliţa a anunţat luni, 25 octombrie, achiziţia în premieră a unei cantităţi test de 1 milion metri cubi de gaze din Polonia, care vor fi tranzacţionate cu titlu de test. Ar fi existat o selecţie de oferte dintre 7 posibili furnizori, iar dacă tranzacţia va funcţiona, şi intrarea gazelor de pe piaţa europeană în Republica Moldova va putea să aibă loc.

Astfel, Guvernul Republicii Moldova a informat că luni, 25 octombrie 2021, a fost semnat un contract pentru o achiziţie de probă de un milion de metri cubi de gaze naturale între compania de stat Energocom şi compania poloneză PGNiG. Guvernul nu informează care a fost preţul achiziţiei. Premierul Gavriliţă afirmă că preţul gazelor achiziţionate din Polonia este în jur de o mie de dolari pentru mia de metri cubi. Gavriliţa nu a dezvăluit suma stipulată în contract argumentând că e vorba de secret comercial. Prim-ministru a mai afirmat că este pentru prima dată când Republica Moldova achiziţionează gaze naturale de altundeva decât de la Gazprom

Săptămâna trecută, în Republica Moldova a fost declarată stare de urgenţă în sectorul energetic, din cauza deficitului de gaze naturale, determinat de faptul că nu a fost încă încheiat un nou acord cu gigantul rus Gazprom, vicepremierul Andrei Spînu declarând că, pe lângă un nou contract cu Rusia, Republica Moldova doreşte să negocieze livrări de gaze din România şi Ucraina. În prima parte a lunii, Moldovagaz, divizia de peste Prut a Gazprom şi cel mai mare furnizor de gaze naturale din Republica Moldova, a cerut clienţilor săi să îşi reducă consumul, cel puţin temporar.

Gazoductul Iaşi-Ungheni, operaţional la începutul sezonului rece din acest an

Întreaga tranzacţie şi aprovizionarea vine prin intermediul gazoductului Ungheni-Chişinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, gazoduct pus în funcţiune de la 1 octombrie 2021 şi care poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepţia Transnistriei. Rămâne doar ca furnizorii interesaţi să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, a anunţat directorul Departamentului Strategie şi Management Corporativ al operatorului sistemului naţional de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferinţa Profit.ro Oil&Gas - "Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?" 

"Gazoductul Ungheni-Chişinău, în lungime de 120 de kilometri, la care lucrările de construcţie au fost finalizate anul trecut, a fost operaţionalizat şi pus în funcţiune începând cu 1 octombrie 2021. În septembrie anul acesta, Transgaz a terminat şi lucrările de dezvoltare din nord-estul ţării, respectiv gazoductul Oneşti-Gherăeşti-Leţcani, plus cele două staţii de comprimare aferente acestuia, o investiţie în valoare de circa 173 milioane euro, şi astfel conducta Ungheni-Chişinău este funcţională de la 1 octombrie.

Conducta Iaşi-Ungheni poate transporta până la 6,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, cantitate care poate acoperi necesarul de consum al Republicii Moldova fără zona Transnistriei. Aşteptăm şi noi ca furnizorii să nominalizeze volumele de gaze pe care să le putem transporta (către Republica Moldova – n.r.). Noi, ca operator de transport şi sistem, suntem pregătiţi pentru asta", a spus oficialul Transgaz. De altfel, România a aprobat deja livrarea de gaz către Chişinău, ca şi de păcură pentru a putea aproviziona CET-urile din stânga Prutului, care dau căldură populaţiei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite