FOTO VIDEO Podurile dintre fraţi: câte treceri am avut peste râul Prut şi câte au rămas

FOTO VIDEO Podurile dintre fraţi: câte treceri am avut peste râul Prut şi câte au rămas

Patru dintre cele nouă poduri de la Prut. COLAJ Adevărul

Acum aproape un secol, pe râul care desparte astăzi două state şi un popor au fost 27 de poduri. Mulţi basarabeni nădăjduiesc că podurile de cândva vor reapărea, mai ales că în ultimii ani politicienii de la Bucureşti şi Chişinău le-au alimentat speranţele cu multe promisiuni.

Nu există întâlnire între oficialii celor două state în care să nu se discute despre poduri. Cum se schimbă vreun ministru, cum „apare“ un nou pod la Prut. Din 2010, s-au clădit în minţile unor demnitari poduri la Ungheni, Nisporeni, Leova, Cantemir, Leca, Bumbăta, Bărboieni etc. Dacă politicienii au plecat din funcţii, iar miniştrii s-au perindat cu o viteză năucitoare, în minţile oamenilor acele punţi au dăinuit dintotdeauna.

Astăzi, la Prut există nouă poduri, dintre care şase rutiere (Lipcani-Rădăuţi-Prut, Costeşti-Stânca, Sculeni-Sculeni, Leuşeni-Albiţa, Cahul-Oancea, Giurgiuleşti-Galaţi) şi trei feroviare (Ungheni-Iaşi, Stoianovca-Fălciu şi Giurgiuleşti-Galaţi). Pe cel de la Stoianovca-Fălciu de mai bine de patru ani nu mai circulă niciun tren însă.

Boris Gherasim, ministrul adjunct al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Republica Moldova, recunoaşte cu jenă că politicienii de pe ambele maluri ale Prutului n-au fost în stare să ridice barem un pod în mai bine de 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste. „Nu este normal, suntem fraţi, vrem unire, vrem să ne integrăm în UE, şi de 20 de ani să discutăm despre poduri. Atâtea guverne s-au schimbat şi n-au fost în stare să facă un pod. Până la al Doilea Război Mondial ce greutăţi erau şi tot se zideau poduri“, susţine funcţionarul.

Singura soluţie, fondurile UE

Ultima trecere peste râu a fost inaugurată la Lipcani-Rădăuţi-Prut în 2010, asta chiar dacă podul era gata cu cinci ani mai înainte. Reabilitarea lui s-a făcut din bani europeni, programele TACIS şi PHARE şi a costat 9 milioane de euro. Motiv pentru care românii de pe ambele maluri ale Prutului şi-au legat visele de fondurile structurale ale UE, singurele capabile să reclădească podurile dintre fraţi.

FOTO Podul de la Lipcani-Rădăuţi-Prut a fost reconstruit pe bani europeni// Adevărul

Pe 3-4 aprilie, o delegaţie de peste 20 de preşedinţi de raioane a participat la o şedinţă a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru care a avut loc la Ploieşti şi Bucureşti. Fiecare a profitat de ocazie şi şi-a spus păsul la Guvernul şi Parlamentul României, ca la fiecare întâlnire de acest fel.

Unul dintre participanţi este Andrei Malaşevschi, preşedintele raionului Cantemir, care promovează ideea lărgirii podului feroviar de la Stoianovca-Fălciu, pentru a face două benzi de şosea. El susţine că iniţiativa podului mixt ar fi şi pe placul părţii române şi că acum se lucrează la documentaţia tehnică. „Acest pod figurează într-o strategie a părţii române şi într-o lege adoptată la Bucureşti în 2006. El ar costa mai ieftin, pentru că nu ar fi construit de la zero, vreo 1,8 milioane de euro, cel mult 3 milioane cu tot cu asfaltarea unui drum de 800 de metri. În rest, toată infrastructura este, există post de poliţie de frontieră, podul este într-o stare tehnică bună. Acest proiect e unul dintre visurile noastre“, menţionează preşedintele raionului Cantemir.

Fără flux de pasageri, dar cu multe speranţe

Alesul local recunoaşte însă că de ceva ani nu mai circulă nici trenurile pe aici deoarece nu există flux de pasageri. „În perioada interbelică a existat un pod de lemn lângă cel feroviar. L-au distrus ruşii în 1941. Oamenii se duceau la Murgeni şi la târg la Bârlad. Subiectul podului nostru e pe agenda primului-ministru“, accentuează Andrei Malaşevschi. Preşedintele raionului Cantemir nu crede că ridicarea vizelor în UE ar fi un pretext de a relua circulaţia feroviară în zonă, deoarece majoritatea oamenilor şi-au redobândit demult cetăţenia română.

Petru Saracuţa, şeful Serviciului linii de la Calea Ferată din Moldova, precizează că podul de la Cantemir, ca şi cel de la Giurgiuleşti, este gestionat de Căile Ferate Române, pe când cel de la Ungheni de partea moldovenească. El recunoaşte că una dintre ideile vehiculate referitoare la trecerea de la Cantemir este transformarea în pod mixt, cu ajutorul unui proiect transfrontalier. Spre deosebire de acest pod, cel feroviar de la Giurgiuleşti, deschis după război, necesită reparaţie capitală. „Astăzi, la Cantemir însă n-avem flux de pasageri şi de marfă. De ce să se învârtă roţile în gol?“, se întreabă Saracuţa.

Pe podul feroviar de la Stoianovca-Fălciu nu mai circulă niciun tren de mai bine de patru ani// Tudor Iovu

Competiţie între autorităţile de la Leova şi Cantemir

Şi reprezentanţii administraţiei locale de la Leova visează de mai bine de un deceniu la zidirea unui pod în oraşul lor. Ei spun că un asemenea pod ar fi fost consemnat încă de pe la 1781. „În 2002 administraţiile locale şi judeţene de pe cele două maluri au decis să refacă podul Leova-Bumbăta de cândva, iar în 2004 Guvernul Moldovei a adoptat şi o hotărâre în acest sens şi chiar s-a făcut un studiu de prefezabilitate, avem şi avizele tuturor instituţiilor“, povesteşte Efrosinia Greţu, preşedinta raionului Leova, care a reluat ideea podului şi insistă cu ea de mai bine de un an.

Adaugă că de data aceasta ideea unui pod este susţinută de cinci raioane din centrul ţării – Cimişlia, Basarabeasca, Ştefan Vodă, Căuşeni şi Leova - şi că ar fi 260.000 de beneficiari. „Dintre toate raioanele de pe malul Prutului, numai noi n-avem legătură directă cu România. În 2004 s-a stabilit că 15% din populaţia oraşului are rude de gradul 1 şi 2 în localităţile de pe celălalt mal. Ca să ajungem la Vetrişoaia, de exemplu, trebuie să facem un ocol de 200 de kilometri, când între noi nu-s decât maxim zece kilometri“, susţine preşedinta raionului Leova. „O legătură de acest fel creează oportunităţi nu doar pentru cetăţeni, ci şi pentru agenţii economici. Ideea este aproape reală. Avem acceptul verbal al primului-ministru Iurie Leancă şi al vicepremierului român Liviu Dragnea“, ne asigură ea.

„Acum e timpul să zidim podurile de cândva“

Odată ce guvernele celor două ţări îşi vor exprima sprijinul şi în scris, Consiliul Judeţean Vaslui şi Consiliul Raional Leova intenţionează să facă un studiu de fezabilitate şi să depună proiectul la structurile europene pentru a obţine finanţare. Ar putea contribui şi Guvernul României, din acele 100 de milioane de euro promise de Traian Băsescu, adaugă Efrosinia Greţu. Potrivit devizului de cheltuieli actualizat, podul de la Leova, cu tot cu infrastructura rutieră şi vamală, ar costa 7-8 milioane de euro. „Timp de 50 de ani, românii de pe ambele maluri au fost despărţiţi. Pe urmă, ba n-am avut bani, ba nu am avut timp. Acum e timpul să zidim podurile de cândva. Aşa şi cei mai reticenţi moldoveni se vor convinge că UE înseamnă mai mulţi bani pentru infrastructură, pensii mai mari etc.“, completează preşedinta raionului Leova.

Fiecare raion ar reface un pod

Autorităţile de la Nisporeni la fel nădăjduiesc să refacă cel puţin un pod peste Prut, la Bărboieni, care a existat atunci când eram o ţară. Vasile Bâtca, preşedintele raionului, a cerut conducerii Partidului Democrat, din care face parte, şi, totodată, conducerii ţării să se implice în edificarea acestui pod. „La Nisporeni se discută această idee din 1991, dar un pod nu-l poate face un consiliu raional. În prezent, guvernele celor două ţări discută despre construcţia a şase poduri“, spune optimist Vasile Bâtcă.

Priorităţile autorităţilor sunt altele

Viceministrul Transporturilor Boris Gherasim a declarat că guvernele de la Bucureşti şi Chişinău au stabilit o listă de priorităţi şi că în urmărorii ani vor fi construite două poduri noi la Ungheni şi la Giurgiuleşti-Galaţi, - ambele cu câte patru benzi de circulaţie – şi un al treilea, poate, în zona Leova-Cantemir.

În primul caz, există o claritate referitoare la locul amplasării şi există o decizie de principiu a Comisiei Europene că va finanţa acest proiect. „Avem o necesitate mare de trafic la Ungheni, dar şi o incomoditate, drumul Ungheni-Sculeni, care nu este cel mai direct, este foarte rău. Am stabilit că viitoarea autostradă Târgul Mureş-Iaşi să vină pe la nord de Ungheni, pe la Zagarancea, şi de aici spre Chişinău. Am pregătit o variantă de proiect investiţional al podului şi am transmis-o părţii române“, spune Gherasim. În următoarele zile, Bucureştiul va completa proiectul şi-l va transmite la Bruxelles.

 
Foto

La Ungheni, lucrările ar putea începe în acest an

„În Uniunea Europeană anul bugetar începe pe 1 iulie. Trebuie ca acest demers să ajungă din timp, dacă vrem să beneficiem de surse financiare în 2015“, adaugă ministrul adjunct al Transporturilor. Potrivit funcţionarului, partea română se va ocupa de acest pod, pentru că poate contracta sume mai mari şi are mai multe oportunităţi de finanţare în cadrul UE. Varianta optimistă e ca lucrările de construcţie să înceapă în acest an.

Următoarea construcţie pe lista de priorităţi este cea de la Giurgiuleşti-Galaţi. Potrivit specialiştilor, acest pod necesită reparaţie urgentă. În plus, el trebuie înălţat pentru a permite navelor mai mari de 1.000 de tone să urce în aval de râu.

Chişinăul vrea la Leova, Bucureştiul – la Leca

Abia după ce vor începe lucrările la cele două poduri, susţine Gherasim, oficialii se vor apuca de cel din zona Leova-Cantemir. Partea moldovenească insistă pe unul la Leova, partea română şi-ar dori unul la Leca, unde există ceva infrastructură, dar şi acces la drumuri locale. „Acum fiecare vehiculează ce doreşte, dar abia după un studiu de fezabilitate, când vom avea patru-cinci variante pe masă, vom clarifica locul exact. Preşedinţii de raioane trag fiecare la turta lui, dar trebuie să alegem varianta cu mai puţine jertfe. Noi vrem multe poduri, dar azi există alte reguli de determinare a necesităţilor“, menţionează Gherasim. Potrivit lui, Bucureştiul a adoptat o lege prin care vede podul la Leca, la nord de oraşul Cantemir. Această locaţie e la jumătate de distanţă între Leuşeni-Albiţa şi Giurgiuleşti-Galaţi.

Andrei Cuculescu, şeful Direcţiei Dezvoltarea Drumurilor de la Ministerul Transporturilor de la Chişinău, explică de ce Ungheniul este primul în lista de priorităţi: „Aici se face conexiune cu reţeaua principală de transport. La Leova-Cantemir există slabe şanse ca UE să finanţeze vreun proiect, deoarece acolo nu avem reţele principale de transport“.

35 de milioane de euro ar costa construcţia podului rutier de la Ungheni.

„Dacă ne-ar da voie guvernarea, am face singuri podul la loc“

Cel puţin două dintre podurile menţionate în documentul din 1945 - cel de la Taxobeni şi cel de la Hănăsenii Noi - au fost exclusiv poduri militare folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „Până la război n-a fost pod la noi. Bătrânii povestesc că românii l-au făcut şi că a ţinut cinci ani“, ne-a spus Victor Onofrei, primarul satului Taxobeni, raionul Făleşti.

Nemţii l-au făcut în 15 zile

Vasile Hasan (84 de ani) din Hănăsenii Noi, Leova, povesteşte că nemţii au făcut podul şi tot ei l-am minat. „Au venit cu tot cu maşini. Doamne fereşte, ce tehnică aveau. L-au făcut în 15 zile. Atunci am văzut ce pot nemţii. Era o frumuseţe de pod“, îşi aminteşte bătrânul. „În ’44 aveam 14 ani şi ne jucam la pod. Nemţii l-au minat pe mijloc, când au văzut că vin ruşii. Era o gaură de vreo doi metri. Pe urmă ruşii l-au cârpit şi l-au folosit şi ei. M-au trimis pe celălalt mal, da’ de-acolo o mitralieră a tras în mine. Ia uitaţi-vă, cum mi-au înflorit mâna“, ne arată Vasile Hasan degetele ciuntite.

FOTO: Vasile Hasan (84 de ani) ne arată locul unde nemţii au construit un pod în 15 zile// Tudor Iovu

Ca şi în alte părţi, la Hănăsenii Noi sovieticii au închis podul, după ce au reocupat Basarabia, şi ulterior l-au lichidat. Bătrânul mai spune că la Leova n-a fost pod, ci bac, şi că a trecut de mai multe ori pe-acolo în perioada interbelică.

Pe vremuri, se vedeau şi bârnele

Vreo 40 de kilometri mai la nord, la Sărata-Răzeşi, tot în raionul Leova, a existat un pod de lemn. Singurul semn că aici a fost un pod sunt pietrele de pe malul drept. „Pe vremuri se vedeau şi bârnele. Sora mamei s-a căsătorit la Săratu, în partea cealaltă. Dacă ar avea glas râul şi pământul aista, câte ne-ar spune“, se vaită Semion Tomşa, fost primar şi fost agronom din Sărata-Răzeşi. În timp ce ne povesteşte istoria tragică a familiei lui, pe malul românesc un vacar îşi mână vitele spre sat. Personajul nostru îşi întrerupe firul şi stigă: „Auzi, domnule? Tanti Mariţica este?“. „Este“, strigă bărbatul de pe celălalt mal. „Transmite-i multă sănătate de la Semion de la Răzeşi şi zi-i că o să vin la ea de Paşte“, continuă fostul primar. „Bine“, îi răspunde românul.

După câteva secunde de tăcere, aflăm cum Semion Tomşa şi-a însoţit mama în 1977, care, după 30 zeci de ani, a primit permisiunea să-şi vadă sora din România. „M-am dus la Moscova după permisiune. Să vedeţi după aceea cum veneau securiştii la poartă, eram la evidenţă la KGB, şi cum unii lingăi din sat ne reproşau că ne uităm la Prut. Dar unde să ne uităm, dacă satul e spre râu?“, spune bărbatul vădit emoţionat. Doar o verişoară i-a rămas în viaţă, dar cel puţin o dată pe an se duce s-o vadă.

Spune că în copilărie n-avea dreptul să se apropie de râu, acum cel puţin o poate face. „Parcă suntem liberi, dar regimul e închis. La podurile de flori am adus orchestre pe ambele maluri, după un timp veselia ne-a căzut în scârbă“, relatează el.

FOTO: Semion Tomşa (stânga) şi Ion Tomşa, fostul şi actualul primar al satului Sărata-Răzeşti, Leova, ne arată locul unde a fost cândva un pod// Valentina Basiul

Actualul primar, Ion Tomşa, adaugă că până la Huşi sunt 18 kilometri, în timp ce până la centrul raional – 20 de kilometri. „Pe vremuri toată lumea mergea la bâlci la Huşi. Dacă ne-ar da voie guvernarea, să vedeţi că facem noi, oamenii, podul la loc, aşa cum ne va duce capul“, este sigur primarul.

Apropierea de UE va deschide noi punţi

Alexandru Ştern, specialist principal în poduri în cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor, este sigur că „dacă ne vom integra în Europa, acolo unde am fost cândva, vom avea şi poduri“. El povesteşte că în cazul construţiei de la Lipcani a trebuit să fie refăcuţi doi piloni din şapte, care au fost distruşi la război. De-a lungul anilor, a fost reparat doar podul de la Leuşeni, grav afectat la cutremurul din 1977. Podul de la Lipcani a fost zidit în 1935, iar cel de la Leuşeni – în 1936 şi restabilit în 1956. Potrivit lui Alexandru Ştern, podul Giugiuleşti a fost inaugurat în 1946, cele de la Cahul şi Sculeni – în 1964.

În mai 1945 existau 27 de poduri şi rămăşite de poduri

Potrivit unui document găsit de istoricul Mihai Taşcă, Consiliul Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti stabilea, la 19 mai 1945, un program de curăţare a albiei râului Prut din preajma următoarelor „poduri exploadate şi distruse“: Lipcani-Rădăuţi; Bădragii-Vechi-Şerpeniţa; Stânca-Branişte; Bederei-Santa Maria – 2 bucăţi; Valea Rusului-Lucăceni; Taxobeni-Caragea; Sculeni-Mitropolie; Ungheni-Valea-Lungă – 3 bucăţi; Buzdugani-Buzdugani – 2 bucăţi; Costuleni-Costuleni – 2 bucăţi; Nemţeni-Cotul Morii; Leuşeni-Râşeşti; Sărata-Răzeşi-Săratu; Leova-Bumbăta - 3 bucăţi; Hănăsenii Noi-Berezeni; Leca-Fălciu; Goteşti-Cârja – 2 bucăţi; Vadul lui Isac-Măstăcani şi Brânza-Frumuşiţa.

Podul feroviar de la Ungheni, proiectat de Gustave Eiffel şi inaugurat în 1876, apare în videoclipul lui Ion Paladi, "Dorul Basarabiei". Este singurul pod care a supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Podul de la Lipcani-Rădăuţi-Prut, inaugurat în 2010, a fost reconstruit pe bani europeni. FOTO Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Podul de la Lipcani-Rădăuţi-Prut, inaugurat în 2010, a fost reconstruit pe bani europeni. FOTO Adevărul
  • Podul de la Lipcani-Rădăuţi-Prut, inaugurat în 2010, a fost reconstruit pe bani europeni. FOTO Adevărul
  • Podul de la Sculeni, reconstruit în 1964. FOTO Adevărul
  • Podul feroviar de la Ungheni, proiectat de Gustave Eiffel, singurul care n-a fost distrus la război. FOTO Adevărul
  • Podul feroviar de la Ungheni, proiectat de Gustave Eiffel
  • Podul de la Leuşeni-Albiţa. FOTO Adevărul
  • Podul de la Leuşeni-Albiţa. FOTO Adevărul
  • Podul feroviar de la Stoianovca-Fălciu. FOTO Tudor Iovu
  • Cele două poduri de la Giurgiuleşti-Galaţi. FOTO Panoramio.com
  • Cele două poduri de la Giurgiuleşti-Galaţi văzute din satalit. FOTO Geoportal.md
  • Vasila Hasan (84 de ani), pe malul Prutului, în dreptul unde a existat un pod de pontoane. FOTO Tudor Iovu
  • Prutul la Leova şi locul unde a existat podul Leova-Bumbăta. FOTO Valentina Basiul
  • Semion Tomşa (stânga) şi Ion Tomşa, fostul şi actualul primar al satului Sărata-Răzeşti, Leova. FOTO Valentina Basiul
  • Semion Tomşa (stânga) şi Ion Tomşa, fostul şi actualul primar al satului Sărata-Răzeşti, Leova, ne arată locul unde a fost cândva un pod. FOTO Valentina Basiul
  • Prutul la Sărata-Răzeşi. FOTO Valentina Basiul
Distribuie imaginea
citeste totul despre: