GALERIE FOTO „Elixirul vieții“, struți africani sau rozătoare pufoase de-o palmă. Află ce afaceri exotice sunt în Moldova

GALERIE FOTO „Elixirul vieții“, struți africani sau rozătoare pufoase de-o palmă. Află ce afaceri exotice sunt în Moldova

Igor Gonţa îşi alintă în fiecare zi şinşilele cu ceva gustos

Un agricultor moldovean cultivă în pădurile de la noi rădăcini de ginseng, aduse din Orientul Îndepărtat. Alți doi fermieri cresc șinșile, rozătoare pufoase originare din America de Sud, și struți africani

Ştiri pe aceeaşi temă

Nikolai Kiktenko (65 de ani), din Făleşti, este unul dintre moldovenii care a vrut să schimbe flora Moldovei încă în perioada sovietică. Pasionat de ginseng, o plantă utilizată în Asia în alimentaţie şi terapie de mai bine de 5.000 ani pentru proprietăţile sale vindecătoare, bărbatul nu s-a lăsat până nu l-a adaptat la mediul nostru. „Rădăcina de jen shen măreşte vitalitatea, rezistenţa la oboseală şi boli, este un afrodisiac şi un bun stimulent digestiv. În Moldova cresc multe plante calmante, dar nu şi tonice. M-am gândit că să suplinesc acest gol", explică antreprenorul.

A adus „planta-minune" din Orientul Îndepărtat rusesc, în 1980. Atunci a cumpărat de la Vladivostok rădăcini şi seminţe de ginseng siberian de toţi banii pe care-i avea la el (12.000 de ruble), fiind sigur de reuşită. „Dintr-o mie de seminţe, s-au prins doar cele mai puternice - 14 bucăţi. Din aceste plante, deja adaptate, am obţinut apoi alte 40. În 1989, statul mi-a oferit 75 de hectare în zona Rediului de Sus, unde sunt păduri naturale, şi am început să lucrez serios", îşi aminteşte agronomul. Pe atunci, cele mai multe comenzi veneau de la ruşi, însă odată cu destrămarea URSS, ginsengul „moldovenesc" s-a sălbăticit. „Pădurile ne-au fost luate şi aparţin acum Primăriei. Statul n-a mai vrut să investească, aşa că planta a rămas ca un partizan în pădurea Rediului de Sus", oftează bărbatul.

O COMOARĂ ASCUNSĂ
„Planta vieţii" creşte în locuri ferite de soare şi este o adevărată comoară ascunsă în codri. Numai un gram de rădăcină costă cinci lei. „La un moment dat, la Bălţi se producea şi un rachiu ce conţinea ginseng, numit «Tonus»", povesteşte Kiktenko, care are acum o pepinieră de pruni, nuci şi viţă de vie. Înarmat cu hărţi şi ajutat de însemnele din pădure, doar el ştie cum să ajungă la plantaţia de printre copaci. Primeşte şi acum comenzi de la oamenii care-au mai folosit jen shen, dar speră la un ajutor de la stat. „Nu trebuie să-l importăm de peste mări şi ţări, ginsengul poate creşte şi în Moldova. Eu ştiu tot ce trebuie să facem pentru înmulţirea acestuia", ne asigură omul de afaceri.

CLICK PENTRU GALERIE FOTO

„La noi nu există tradiția ginsengului. Poate avem nevoie de mii de ani ca să înțelegem cât e de bun“
Nikolai Kiktenko,
antreprenor

„Chintesența bărbatului“
Numele ştiinţific al plantei este Panax Ginseng. Denumirea îşi are originea de la cuvântul chinezesc „Jen shen", care înseamnă în traducere „chintesenţa unui bărbat", probabil și datorită formei rădăcinei, care se aseamănă cu un corp uman. În prezent, extractul din rădăcina de ginseng este disponibil în farmacii și poate fi regăsit într-o serie de medicamente naturiste: tincturi, ceaiuri, capsule cu pulbere. Ginsengul siberian are practic aceleași proprietăţi ca și cel chinezesc. Este utilizat pentru tratarea ulcerului, stresului, anxietăţii, durerilor de cap, indigestiei, diabetului, depresiei etc. Folosirea acestuia poate avea și efecte secundare precum insomnia, tulburări digestive sau pierderea concentrării.

Ființe blănoase, venituri frumoase

Igor Gonţa (30 de ani), din Chişinău, a lucrat şase ani peste hotare. Tânărul a revenit în ţară şi a pornit o afacere neobişuită, creşte şinşile. Originare din America de Sud, aceste rozătoare micuţe seamănă cu iepurii şi veveriţele, au blana foarte deasă, coadă lungă şi pufoasă. Ferma antreprenorului, în care trăiesc 125 de creaturi, se află în satul Rădeni, Străşeni. Jucăuşe şi haioase, animăluţele răspund cu afecţiune oricărui vizitator care le mângâie, le dă un măceş sau o feliuţă de măr. „Este o pasiune pentru că îmi plac animalele, dar şi o afacere. Le vând fie persoanelor care le vor ca animale de companie, fie celor care îşi confecţionează şube din blana lor", spune crescătorul.

În 2010, când a pornit afacerea, Igor Gonţa a investit 5.000 de euro. De atunci totul a mers ca pe roate, aşa că ideea a meritat toţi banii. „Nu sunt animale capricioase, nu au nevoie de vaccinuri. Mănâncă 20-30 de grame de granule ce conţin furaj special şi vitamine. De exemplu, hrana pentru patru luni costă doar 50 de lei. În plus, nu au păduchi sau purici", le laudă fermierul. Tânărul le vizitează zilnic şi, în afara programului obişnuit de mâncare, şinşilele primesc neapărat ceva bun la desert: măr, măceş, stafide sau fulgi de ovăz. „Hrana este foarte importantă, pentru că alfel n-o mănâncă şi se îmbolnăvesc", explică Igor. De asemenea, rozătoarele au nevoie de nisip special, în care fac baie.

450 de euro. Atât costă o familie de șinșile, formată din patru femele și un mascul

Preţul unei rozătoare diferă în funcţie de culoare sau gen. Cele mai scumpe sunt femelele, pentru că se nasc mai rar, iar cele mai căutate - animalele de culoare neagră şi albă, apreciate în mod deosebit pe piaţa blănurilor. O haină din şinşila costă între 10.000 şi 15.000 de euro în Europa, dar pentru confecţionarea unei şube este nevoie de cel puţin de 50 de animale.Cei care vor să-şi bucure prietenii cu o creatură pufoasă ca animal de companie vor scoate 85 de euro pentru o şinşila de gen feminin şi 40 de euro pentru un mascul. O familie de rozătoare, formată din patru femele şi un mascul, costă 450 de euro.

Ferma de struți africani, atracție turistică

Ferma lui Igor Boljicov (49 de ani) este o adevărată grădină zoologică. În gospodăria lui din satul Bardar, Ialoveni, găseşti ponei mari şi mici, păuni, fazani, lebede negre, şoimi şi raţe, însă mândria fermierului sunt cei 15 struţi africani. Ideea de a construi o crescătorie i-a venit acum 15 ani, cu timpul însă această pasiune s-a transformat într-o afacere. „La început am adus câţiva struţi pentru mine, dar mulţi mă rugau să le vând carne sau ouă de struţ, aşa că am hotărât să aduc mai mulţi şi ferma s-a mărit", explică patronul, zootehnician de meserie.

Acum, zilnic, ferma adună sute de vizitatori dornici să admire animalele, dar şi să le cumpere. Pentru asta există şi o taxă: maturii trebuie să scoată din buzunar 10 lei, iar cei mici - 5 lei. „Vindem tot ce vor să cumpere vizitatorii, dar în special avem comenzi de la restaurante. Mai trimitem produse şi la mănăstirile din ţară. Un ou de struţ costă 350 de lei, iar un kilogram de carne - 15 euro", spune antreprenorul. În scurt timp, ferma de la Bardar a devenit o atracţie turistică în Moldova. Potrivit patronului, în sezonul estival gospodăria este vizitată de sute de persoane zilnic, majoritatea copii, dar şi străini care vin să descopere Moldova. „Mulţi turişti mă întreabă dacă statul mă ajută şi rămân uimiţi când le spun că mă descurc doar cu familia şi câţiva angajaţi", povesteşte crescătorul.

Fermierul recunoaşte că, deşi zilnic cheltuieşte în medie 3.000-4.000 de lei pe mâncarea animalelor, iese pe profit. „Pentru mine este o pasiune, un stil de viaţă. Nu mă pot îmbogăţi din asta, dar mă descurc şi cel mai important e că-mi place ceea ce fac. Totuşi, n-ar fi rău dacă aş primi şi un ajutor de la stat", mărturiseşte bărbatul.

Femeile de afaceri din Moldova. Află cum poți avea un business de succes



citeste totul despre: