GALERIE FOTO Afaceriști cu păcate, puși la loc de închinăciune în bisericile din Moldova
0
Obiceiul de a înveșnici ctitorii reînvie în Basarabia. Politicieni, oameni de afaceri și jurnaliști sunt puși la loc de închinăciune ca răsplată pentru banii donați locașelor de cult. Unii dintre ei nu sunt nici pe departe ușă de biserică.
Mănăstirea din satul Ulmu, Ialoveni, este singurul aşezământ de maici al Mitropoliei Basarabiei. A fost ridicată acum cinci ani pe banii primarului creştin-democrat de atunci, Tudor Coşleţ. Pentru milostenia sa, omul de afaceri s-a învrednicit de un loc de cinste pe zidul de la intrarea în locaşul sfânt, alături de Mitropolitul Petru.
Îmbrăcat în costum, cu un nasture descheiat la gulerul cămăşii, el îşi ţine ctitoria în palme, asemeni domnitorilor zugrăviţi în bisericile medievale. „N-am ştiut de acest portret. Chiar mă gândeam să-l şterg, dar pictorul m-a convins că e canonic. Nu-mi prea place. Şi acum când merg la biserică, stau într-un colţ ca să nu mă afişez", dă dovadă de modestie proprietarul fabricii de textile din localitate, care coase pentru Moncler, Dolce&Gabbana şi Armani.
„N-AM FĂCUT-O DIN TRUFIE"
Nu doar businessmenii cu dare de mână şi-au asigurat un loc în rai. Jurnalistul Dumitru Ţâra, fost purtător de cuvânt al preşedintelui Mircea Snegur, a înălţat o biserică în satul natal - Roşietici, Floreşti, după ce s-a visat clădind un locaş sfânt lângă casa părintească.
Timp de zece ani, a coordonat lucrările, a adunat bani de la sponsori, şi-a vândut chiar un apartament în Chişinău, fiind răsplătit cu un ordin de la Mitropolitul Vladimir şi un portret în Casa Domnului. Ctitorul, în straie albe, stă într-un lan de grâu, cu macheta bisericii în mâini, alături de mama sa de 80 de ani, care ţine un strugure. „A fost ideea mea, iar pictorii şi preoţii au susţinut-o. N-am făcut-o din trufie, e vorba de un document. Şi numele altor binefăcători au fost înveşnicite pe clopote sau pe versoul icoanelor", se justifică ziaristul.
Localnicii s-au bucurat că nu vor mai bate drumurile în satele vecine, însă nu toţi au fost de acord cu „icoana". „S-au găsit câţiva cărora li s-a părut că nu e bine, dar majoritatea au acceptat", povesteşte primarul Vasile Chivriga, care vede cu ochi buni gestul. „Eu consider că e normal. Lasă lumea să-şi cunoască eroii, că doar nu i-am băgat în sfinţi", aprobă şi pictorul Vasile Dolinţa, care a zugrăvit pereţii.
ACOPERIT CU O ICOANĂ
Şi Biserica din Unţeşti, Ungheni, are un portret votiv în zona magazinului de lumânări. Pentru că i-au ieşit vorbe rele, parohul a acoperit cu o icoană chipul primului ambasador al Belarusului în Moldova, Valeriu Poia, care a finanţat restaurarea picturii murale.
„Enoriaşii întrebau: ce-am venit să ne închinăm la Poia?! Mai ales că în sat sunt şi alţi oameni înstăriţi, care au făcut donaţii la biserică. Dacă fiecare o să vrea icoană, nu-mi mai ajung pereţi. Şi Vlădica Vladimir, când a fost la sfinţire, mi-a dat de înţeles să-l ascund, că nu-i sfânt", mărturiseşte părintele Serghei. Omul s-a supărat şi n-a mai călcat de vreo trei ani pragul bisericii. „Întotdeauna e binevenit aici. Noi am făcut-o pentru folosul lui sufletesc. Biblia spune: dacă ai făcut o faptă mare, numele tău va fi scris în ceruri", spune împăciuitor părintele.
OBICEI ROMÂNESC
„Tradiţia vine de pe vremea voievozilor şi boierilor. Atunci se picta şi mitropolitul sau episcopul pe timpul căruia a fost zidită biserica. E un semn de recunoştinţă din partea comunităţii. Din păcate, în spaţiul basarabean s-au păstrat doar câteva locaşuri vechi, restul datează din perioada ţaristă, iar la ruşi nu se practică aşa ceva", afirmă preotul Ioan Cosoi, purtător de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei.
Obiceiul prinde şi la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse. „Postulatul spune: «când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta». Eu cred însă că despre faptele bune trebuie să vorbeşti, pentru a da un exemplu frumos", consideră părintele Emanuil Brihuneţ, şef al Departamentului construcţii.
De regulă, ctitorii sunt reprezentaţi la intrarea în biserică, în pridvor sau pe faţadă, dar în niciun caz printre sfinţi. Mai des, numele lor sunt doar menţionate într-o inscripţie. „În iconografie nu există nişte reguli clare, dar asta ţine de bunul simţ al preotului şi al ctitorului, pentru că artistul execută ceea ce i se comandă", explică Valeriu Jabinschi, şeful catedrei Pictură de la Academia de Arte.
Este o tradiție uitată, care reînvie. Influența vine din România. Noi suntem mai conservativi, fiind în raza Bisericii Ortodoxe Ruse.
Emanuil Brihuneţ
Preot
De la George Bush la Gigi Becali
În România, această practică este una obişnuită. Politicieni, businessmeni şi şefi de stat au fost pictaţi în biserici. Bunăoară, Simion Bărnuţiu, George Pop de Băseşti, Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu veghează asupra credincioşilor care se roagă în Catedrala Sălajului. Statutul lor de lideri politici ai ardelenilor l-au determinat pe preot să le pună chipul la baza iconostasului, chiar dacă toţi patru au fost greco-catolici.
Biserica din Petreşti, Alba, deţine una dintre cele mai originale picturi. Parohul a ţinut să-i reprezinte la intrare pe „demolatorii comunismului". Aşa îi numeşte el pe Papa Ioan Paul al II-lea, pe fostul preşedinte american George Bush şi pe ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov.
Patronul Stelei, Gigi Becali, îi priveşte evlavios, de pe pereţi, pe localnicii din satul vrâncean Vadu Roşca. Biserica a fost clădită şi donată de Becali sinistraţilor, împreună cu 188 de case, după inundaţiile din 2005. Latifundiarul este pictat împreună cu soţia, Luminiţa, cele trei fiice şi cu tablouri cu chipul părinţilor pe fundal.
Noii sfinţi ai României: Maniu, Becali, Gorbaciov au fost puşi la loc de închinăciune în biserici
Se încarcă comentariile...
