Francofonia, o poartă suplimentară spre Uniunea Europeană

Peste 6.000 de oameni fac anual cursuri la Alianţa Franceză. În şcoli, franceza e studiată de jumătate din elevi FOTO Alianţa Franceză

Pe lângă accesul la diverse programe culturale şi educaţionale, apartenenţa la marea familie a statelor francofone reprezintă încă o cale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Peste 70 de state din lume sărbătoresc astăzi Ziua Internaţională a Francofoniei. În Moldova, considerată cea mai francofonă ţară din Europa Centrală şi de Est, sunt organizate diverse activităţi nu doar în această zi, dar în decada 20-31 martie.

Până la această oră, au fost programate 200 de evenimente, iar numărul lor va ajunge la 300 până la sfârşitul lunii, mica noastră republică fiind mai mulţi ani la rând lider mondial la acest capitol (pentru comparaţie: Albania, Slovacia, Cehia şi Croaţia au planificat doar câte o manifestaţie). Este vorba de concursuri de limbă franceză şi civilizaţie francofonă, spectacole, expoziţii, proiecţii de film, dezbateri, conferinţe, mese rotunde.

În cadrul Festivalului Filmului Francofon, cinefilii vor putea viziona 12 pelicule recente - animaţie, comedii, drame şi filme de acţiune, care vor fi proiectate la Chişinău, Bălţi şi Tiraspol. Pe lângă tradiţionalul festival al cântecului francez, amatorii de muzică sunt invitaţi la concertele de la Nisporeni, Tiraspol şi Chişinău susţinute de grupul pop-rock Hologram, din sudul Franţei. Trupa a pregătit un program special pentru Moldova cu cântece franceze cunoscute şi câteva în engleză, ba chiar a învăţat o piesă în română - „Numai tu“ de Gândul Mâţei. Intrarea la toate evenimentele este liberă.

Oportunităţi de dezvoltare

Mulţi cred că francofonia se rezumă la Franţa şi limba franceză. De fapt, este vorba de 77 de state care cooperează între ele, împărtăşesc şi promovează aceleaşi valori. Ţara noastră a aderat la Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) în 1997, deschizându-şi noi perspective.

„Afilierea la spaţiul francofon comun a creat o serie de oportunităţi de dezvoltare, prin implementarea numeroaselor proiecte culturale şi educaţionale. OIF a depăşit cadrul lingvistic, reprezentând o platformă eficientă de dialog în domenii prioritare, precum cel al drepturilor omului, democraţiei şi menţinerii păcii, protecţiei mediului, diversităţii culturale şi lingvistice, care oferă largi oportunităţi de promovare a intereselor Moldovei pe plan internaţional“, explică Iuliana Novac, corespondent naţional pe lângă OIF din cadrul Ministerului de Externe.

„Prin francofonie, Moldova devine mai democratică, mai deschisă, mai tolerantă şi are o uşă suplimentară spre Europa, încă o cale pe care poate să se valorizeze şi să-şi reafirme ataşamentul faţă de valorile la care a aderat şi pe care le declară de la cele mai înalte tribune“, spune şi Adrian Cibotaru, vicedirectorul Alianţei Franceze în Republica Moldova.

S-a echivalat cu engleza

Dincolo de aceste ţeluri mari, tinerii care vorbesc limba franceza pot câştiga o bursă sau îşi pot găsi un loc de muncă bine plătit peste hotare sau în companiile mari deschise în ţara noastră de investitori francezi. Anual, circa 1.000 de moldoveni merg la studii în universităţile din Franţa, Belgia sau Elveţia.
Franceza rămâne prima limbă de studiu în Republica Moldova, chiar dacă în ultimii ani cedează teren în faţa englezei.

„Ultimele date pe care le avem de la Ministerul Educaţiei arătau că engleza este studiată în proporţie de 46%, iar franceza de 51%, în scădere de la 63% acum câţiva ani. Este un fenomen global. Nu am fost niciodată într-o competiţie cu engleza, pur şi simplu credem că franceza oferă tinerilor posibilităţi suplimentare de studii şi este un paşaport de angajare. Este şi una dintre limbile oficiale al Uniunii Europene. Nu mai vorbesc de cultura generală. Cu cât mai multe limbi cunoşti, cu atât e mai bine“, afirmă Adrian Cibotaru.

FOTO: Adrian Cibotaru, vicedirectorul Alianţei Franceze în Republica Moldova

În anul de studii 2011-2012, în Moldova franceza era studiată de 163.461 de elevi şi predată de 1.711 profesori. În plus, şapte licee din Chişinău, Bălţi, Ungheni, Cahul şi Soroca au clase bilingve. „Cu Bacalaureatul lingvistic, absolvenţii acestor licee pot intra la universităţile din Franţa fără să susţină testul. Şi alţii o pot face, dacă dau un examen la noi“, precizează Hélène Gauthiere, responsabilă de proiecte lingvistice la Alianţa Franceză.

Şi adulţii învaţă franceza. Unii pentru a emigra în Québec, alţii - în interes de serviciu, pe cont propriu sau în cadrul unor proiecte. Bunăoară, timp de cinci ani, peste 600 de funcţionari publici au beneficiat de cursuri gratuite de limbă franceză de specialitate, organizate de OIF.

20 de ani în Moldova

Anul trecut, Alianţa Franceză a sărbătorit 20 de ani de prezenţă în Moldova. Este a treia din Europa după numărul de studenţi, peste 6.000 anual, şi printre primele zece din lume. Instituţia oferă cursuri de franceză la toate nivelele şi programe de formare pentru profesori, organizează examene internaţionale şi activităţi culturale. Are o mediatecă modernă cu 10.000 de cărţi, 1.000 de CD-uri şi 400 de DVD-uri, 10 posturi iMac şi 20 de iPad-uri cu acces la internet şi aplicaţii pentru studierea limbii.
 

FOTO: Copiii învaţă limba franceză cu ajutorul jocurilor şi noilor tehnologii