FOTO Transnistria, prin ochii unui fotograf din Finlanda

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Tiraspol - capitala Transnistriei“, scrie pe un afiş
propagandistic din oraş FOTOGRAFII: Octavian Bâlea
„Tiraspol - capitala Transnistriei“, scrie pe un afiş propagandistic din oraş FOTOGRAFII: Octavian Bâlea

„Transnistria: temniţa limbii române“ este titlul expoziţiei de fotografie şi al cărţii lansate astăzi de un artist român stabilit în Finlanda, care a călătorit în statul-fantomă şi a surprins atmosfera sumbră de pe străzi şi chipurile copiilor din şcolile româneşti.

 Octavian Bâlea (29 de ani) a plecat din România la vârsta de 19 ani pentru a studia design de produs în Germania şi de şapte ani locuieşte în Finlanda. A creat grafică pentru Lufthansa şi Nokia, a scos o carte despre identitatea culturală finlandeză reflectată în arhitectură, iar acum are propriul studio în centrul capitalei Helsinki, unde fotografiază, predă pictură copiilor, lucrează la cărţi şi face dezvoltare de software.

Transnistria era, pentru tânărul artist, un tărâm necunoscut care-l atrăgea, fără să-şi poată explica de ce. „Am funcţionat mereu conform principiului: trebuie să fac lucruri care mă interesează, pentru care sunt trup şi suflet. Am început să citesc mai mult despre Transnistria şi am înţeles că sunt multe chestii paradoxale: există, dar nu există; sunt independenţi, dar nimeni nu-i recunoaşte... Dar ceea ce m-a fascinat, ulterior, a fost povestea şcolilor româneşti de acolo şi faptul că nu sunt respectate drepturile minorităţilor. Deşi conform constituţiei transnistrene există trei limbi oficiale (rusa, ucraineana şi moldoveneasca), şcolile de limbă română nu sunt lăsate să funcţioneze“, povesteşte Octavian. Face automat o comparaţie cu situaţia din Finlanda, unde a doua limbă oficială este suedeza. Chiar dacă suedezii constituie doar 2% din populaţia ţării, le sunt respectate toate drepturile, inclusiv le sunt rezervate trei mandate în Guvern.

Back in the URSS

S-a aventurat pentru prima oară în regiunea separatistă în decembrie 2010. „Am vrut să merg cu nişte prieteni de la Bucureşti. Între timp, ei s-au răzgândit, pentru că era înainte de Crăciun, şi m-am dus singur. Eram perfect contrastant cu restul oamenilor din rutieră. M-au oprit la graniţă şi m-au întrebat: «Ce cauţi tu aici?»“, îşi aminteşte tânărul.

S-a întors în Finlanda, a făcut o pauză, s-a reorganizat şi a ajuns în Transnistria peste doi ani. De această dată a mers cu un prieten din Chişinău, tatăl căruia avea un business în Tiraspol, şi a reuşit să-i „vrăjească“ pe cei de la intrare că merg cu Pluguşorul la un partener de afaceri. „Am luat un aparat vechi, un Canon F-1, din anii războiului din Vietnam. El fiind cu oglinda reflex, poţi să-i scoţi prisma de sus, să-l ai la gât, să te uiţi de sus în jos şi doar să apeşi pe buton“, este încă o şmecherie la care a apelat fotograful ca să nu bată la ochi.

transnistria

Război şi pace: un tanc şi o clopotniţă, în centrul Tiraspolului FOTO: Octavian Bâlea

Pentru că era, la fel, în perioada sărbătorilor, nu s-a putut întâlni cu nimeni din şcolile cu predare în grafie latină, aşa că a făcut un tur al centrului Tiraspolului. A trecut prin faţa KGB-ului, pe la sovietul suprem şi statuia lui Lenin. „Parcă m-am întors în timp. Peste tot inscripţii în rusă, afişe de propagandă cu secera şi ciocanul pe străzi, atmosferă încrâncenată. Dacă cineva vrea să facă un film despre Uniunea Sovietică, acolo trebuie să meargă“, crede Octavian, care n-a fost, totuşi, niciodată în URSS. 

transnistria

După ce a fotografiat acest băiat căţărat pe ţeava tancului, Octavian l-a întrebat cum îl cheamă şi au devenit apoi prieteni pe Facebook FOTO: Octavian Bâlea

„Profesorii nu sunt uniţi“

A adunat acele poze într-o carte electronică, iar la lansarea de la Bucureşti i-a invitat şi pe profesorii din stânga Nistrului. I-a cunoscut şi şi-a propus să reediteze lucrarea. „Cel mai mult îmi place să fac portrete, de aceea m-a enervat foarte tare că prima carte era doar cu arhitectură. Vorbeam despre şcolile din Transnistria, dar nu am fotografiat niciun om“, explică autorul. 

transnistria

Vicedirectorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, Raisa Pădurean, arată clopoţelul confecţionat dintr-un obuz din războiul de pe Nistru FOTO: Octavian Bâlea

În mai 2013, a fost la închiderea anului şcolar la Liceul „Lucian Blaga“ din Tiraspol. N-a putut să meargă şi la celelalte şcoli, pentru că festivităţile aveau loc simultan, ceea ce i-a suparat pe unii profesori, care cred că cei din Tiraspol sunt mai promovaţi. „M-a deranjat faptul că nu sunt uniţi, au tot felul de frecuşuri şi invidii. Am mai observat că elevii vorbeau în română în timpul ceremoniei, iar după ce ieşeau discutau în rusă între ei“, constată cu regret artistul.

transnistria

Directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, Ion Iovcev FOTO: Octavian Bâlea

Şi în acest caz face o paralelă cu ţara-gazdă. „Ce faci în Transnistria cu limba română? Singura posibilitate e să pleci. Şi dacă pleacă toţi, nu mai rămâne nimeni să înveţe limba română. În Finlanda, e o insulă suedeză lângă Helsinki, Suomenlinna, care prin lege trebuie să păstreze un anumit număr de suedezi tocmai ca să ţină în viaţă şcoala suedeză şi nimeni nu se poate muta acolo dacă nu are copii care să meargă la şcoala suedeză“, exemplifică românul din Finlanda. 

transnistria

Elevul acuzat de terorism, Alexandru Bejan, înconjurat de colegi FOTO: Octavian Bâlea

Urmărit prin Tiraspol de un spion separatist

După „Ultimul sunet“, a mers pe jos până în centrul Tiraspolului. Acum avea o Leica - o cameră şi mai mică, dar, de fapt, profesională - şi a fotografiat tot ce i-a ieşit în cale. De exemplu, un bărbat pe bicicletă, care părea un turist. „Avea un aparat foto la gât şi tot timpul făcea poze la monumente, dar cumva în direcţia mea. Eu ştiam, însă, că obiectivul lui e wide şi mă prindea în cadru. L-am oprit şi am vorbit cu el, ştia doar ruseşte. Încerca să fie deschis, dar m-am prins că mă spiona. I-am făcut o poză, mi-a făcut şi el una, ca să fie totul cu cărţile pe faţă“, glumeşte Octavian.  

transnistria

Turistul-spion FOTO: Octavian Bâlea

A mai ajuns o dată în Tiraspol pur întâmplător, când mergea la Odesa şi a încurcat drumul. În decembrie 2013 a făcut o călătorie special pentru a fotografia şcolile româneşti. A fost în Tighina, la Corjova şi la Doroţcaia, a făcut poze cu elevi,  profesori, veterani ai războiului de pe Nistru. A prins un spectacol de teatru organizat pentru copii de OSCE, surprinzător, în limba rusă, s-a luat după un cortegiu funerar, a fost şi la morgă.

De ce-ar vrea Rusia să anexeze Transnistria, când regiunea poate fi un cotlon întunecat, unde ruşii îşi pot face toate treburile murdare?  Octavian, Bâlea, artist

În total, a tras mii de cadre, pe zeci de role de film. 240 dintre acestea vor intra în cartea „Transnistria: temniţa limbii române“, care va fi editată de această dată şi pe suport de hârtie, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Pozele vor fi însoţite de mici texte semnate de jurnalistul român Dan Gheorghe, în română şi în engleză. „Se înţelege întotdeauna că fotograful e ilustratorul unei cărţi scrise, ceea ce în cazul nostru e exact invers. Pozele sunt primele care transmit mesajul, iar textul vine să-l completeze“, precizează Octavian.

Vrea cetăţenie moldovenească

Cartea nu va fi scoasă în vânzare deoarece va fi una de prezentare, însă puteţi admira pozele la expoziţia
inaugurată astăzi la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Tot acolo, va fi lansată şi o campanie de susţinere a şcolilor româneşti din Transnistria, cu mesaje video din partea diferitor personalităţi din România.

transnistria

„Să nu uitaţi că suntem acolo!“ Directorii Eleonora Cercavschi şi Ion Iovcev, în trenul Bucureşti-Chişinău FOTO: Octavian Bâlea 

Însuşi Octavian este un unionist convins, îndrăgostit de „navitatea frumoasă şi candoarea sufletească din Basarabia care s-au pierdut demult în Bucureşti, unde toată lumea e materialistă“. Vrea cetăţenia moldovenească, deşi nu are origini basarabene. „M-am gândit la Unirea Principatelor, când l-au ales pe Cuza domnitor şi în Moldova, şi în Ţara Românească. Noi, cei care vrem Unirea, ar trebuie să ne luăm ambele cetăţenii, ca pentru noi să fie unită ţara“, propune el
o soluţie.

„Fotografia nu se face prin aparat, ci prin ochi“

Toate pozele din Transnistria sunt trase pe film, cu un obiectiv de 50 de milimetri, fără wide şi zoom, şi nu sunt prelucrate digital. În general, Octavian Bâlea se declară împotriva utilizării în exces a tehnicii. „Fotografia nu se face prin aparat, ci prin ochi. Ai văzut un cadru, ţi-ai imaginat cum vrei să-l ai, ai setat toţi parametrii pe cameră, ai făcut poza. Atât“, explică fotograful.

octavian balea

Fotograful Octavian Bâlea şi Leica lui FOTO: Facebook

O mare parte din imagini sunt în alb şi negru. „75% din pozele pe care le fac sunt alb-negru şi asta pentru că n-am înţeles niciodată care e rolul culorii în poză. În fotografie, ca formă de artă, e vorba despre lumini, despre umbre. Mesajul ajunge mult mai uşor la privitor dacă imaginile sunt alb-negru. În toată Europa fotografiile pentru acte sunt anume aşa, deoarece detaliile feţei sunt mai recognoscibile. Culorile îţi atrag atenţia şi te îndepărtează de la mesaj“, afirmă specialistul. 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite