Exportăm mai multe cabluri decât vinuri

Pe lângă tradiţionalele produse agricole, Moldova a vândut în primele nouă luni ale lui 2011 îmbrăcăminte, fibre optice şi medicamente. Specialiştii spun că, deşi se înregistrează o expansiune a livrărilor peste hotare, o mare parte a acesteia se datorează re-exporturilor.

Exporturile au fost unul dintre principalele motoare care au ajutat Republica Moldova să iasă din criză şi să ajungă printre liderii regionali la creşterea economică. Mai mult, în 2011 acestea au demonstrat cel mai înalt ritm de creştere din istorie. Astfel, în primele nouă luni ale anului trecut livrările de mărfuri moldoveneşti au crescut cu circa 57%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Contribuţia exporturilor, în perspectivă, devine însă incertă, din cauza încetinirii economiilor statelor UE, unde se îndreaptă grosul produselor, susţin economiştii de la Expert-Grup. Un al factor care ar putea duce la stoparea creşterii livrărilor peste hotare este că ţara noastră nu poate produce cantităţi suficiente de produse alimentare încât să acopere cererea din străinătate.

FRUCTE ÎN CSI, FIBRE OPTICE ÎN UE
Datele statistice pe primele nouă luni ale lui 2011 arătă scăderea băuturilor alcoolice, care altădată reprezenta grosul livrărilor de mărfuri moldoveneşti peste hotare. Cota vinurilor în totalul exporturilor a fost de doar 7,4%, faţă 12%, în aceeaşi perioadă a anului 2010.Acum mărfurile cu care ne putem mândri şi care demonstrează creşteri spectaculoase sunt cablurile electrice şi fibrele optice, îmbrăcămintea, legumele şi fructele. Dacă produsele agricole iau calea pieţelor din CSI, atunci hainele şi cablurile se îndreaptă spre piaţa UE. În cazul legumelor şi a fructelor, creşterea se datorează unei cereri tot mai mari pe piaţa rusească. Potrivit lui Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, ruşii ar fi gata să majoreze chiar de câteva ori importul de produse alimentare din Moldova. Problema e dacă noi vom fi în stare să producem atât cât au nevoie ruşii.

MEDICAMENTE ÎN LOCUL VINURILOR

Printre principalele produse exportate de ţara noastră în Federaţia Rusă se numără şi medicamentele, cu o cotă de 8,8% din total, faţă de 5% cât deţin vinurile. În România, a doua piaţă de desfacere a mărfurilor din Republica Moldova, principalele produse livrate sunt cablurile electrice şi fibrele optice, cu o cotă de 36%. În ultimul an exporturile de aceste tipuri de mărfuri practic s-au dublat, iar acest lucru s-a datorat deschiderii unei fabrici de componente pentru automobile la Bălţi. În schimb, mai mult de jumătate din livrările în Italia sunt haine. Pe piaţa ucraineană ajung, în special, băuturile alcoolice, cerealele şi seminţele de floarea-soarelui. Aproape jumătate din exporturile în Belarus sunt băuturi alcoolice, iar circa o pătrime - legume şi fructe.Chiar dacă datele statistice reflectă o situaţie aparent bună în domeniul comerţului exterior, economiştii notează o serie de îngrijorări. Una dintre acestea este faptul că aproape jumătate din exporturi sunt de fapt re-exporturi.

Producţia internă a crescut cu 10%

Evoluţia spectaculoasă a exporturilor a depăşit toate aşteptările specialiştilor şi guvernanţilor, dar şi a trezit numeroase semne de întrebare. Potrivit unei analize realizate de cercetătorii de la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), creşterea cu circa 57% a livrărilor mărfurilor peste horare nu putea în niciun caz să fie asigurată de producţia internă. Sectorul industrial a înregistrat o creştere de 10%, iar agricultura cu 3-4%. „Chiar dacă luăm în calcul şi stocurile, producţia internă putea asigura un avans de doar 15-20%", crede Alxandru Fală, economist la IEFS.

ERORI DE METODOLOGIE
Specialistul mai spune că în nicio ţară din regiune re-exporturile nu au înregistrat o cotă atât de mare în livrările de mărfuri peste hotare. „Înseamnă că avem probleme de metodologie de calcul a acestor livrări. Am putea constata că exporturile nu au crescut în proporţia anunţată de autorităţi", precizează expertul. Altfel spus, relansarea rapidă a exporturilor în perioada postcriză şi evoluţiile remarcabile înregistrate în anul 2011 nu sunt susţinute de transformări calitative ale economiei naţionale, ci de avântarea businessului moldovenesc în activităţi comerciale de intermediere. Acestea presupun, pe de o parte, eforturi şi investiţii relativ mici şi recuperarea rapidă a investiţiilor, iar, pe de altă parte, o capacitate joasă de a crea valoare adăugată, constată specialiştii de la IEFS.