Expert-Grup: Nivelul de transparenţă în sănătate este nesatisfăcător

Nivelul de transparenţă a sistemului de sănătate autohton este de 36%, ceea ce clasează Republica Moldova printre ţările cu un nivel de transparenţă nesatisfăcător, alături de ţări ca India, Arabia Saudită şi Africa de Sud. Printre ţările cu cele mai bune rezultate înregistrate se numără Danemarca (74%), Finlanda (73%) şi Suedia (71%).

Analiza rezultatelor sistemului de sănătate din Republica Moldova (pentru perioada anilor 1990 – 2015), realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, indică asupra unei situaţii destul de triste în comparaţie cu ţările din Europa de Vest şi chiar cu fostele ţări socialiste din regiune, transmite IPN.

Trecerea la un alt nivel de transparenţă poate fi realizată relativ uşor, prin publicarea unor serii de date deja produse şi utilizate pe intern de către instituţii. În ultimii 25 de ani, Moldova a progresat în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, cu toate acestea continuă să rămână codaşă în rândul ţărilor din estul Europei. O îngrijorare majoră pentru Moldova rămâne mortalitatea copiilor cu vârsta de până la cinci ani, precum şi speranţa de viaţă la naştere.

În conformitate cu Indicele de acces şi calitate a serviciilor medicale (Healthcare Access and Quality Index, HAQ), care măsoară performanţa sistemului de sănătate, Republica Moldova înregistrează un rezultat nesatisfăcător. Cel mai grav este că în 25 de ani, Moldova nu a reuşit să reducă din diferenţa faţă de media pe ţările din Europa de Est, ci din contra, chiar a majorat-o.

Una din cele mai importante constrângeri cu care se confruntă sistemul medical naţional este asigurarea cu resurse financiare. În condiţiile îmbătrânirii populaţiei şi creşterii cererii de servicii medicale, sustenabilitatea sistemului este pusă în pericol. 

Datele statistice indică asupra creşterii în ultimii ani a morbidităţii populaţiei, în acelaşi timp cu descreşterea numărului total al populaţiei, fapt confirmat şi de piramida demografică pentru următorii ani. 

Aceste tendinţe clasifică populaţia ţării drept una îmbătrânită, iar dacă acest trend nu va fi inversat în timpul apropiat, numărul persoanelor vârstnice îl va depăşi pe cel al tinerilor, ceea ce va avea o influenţă directă asupra creşterii numărului de solicitări de servicii medicale, dar şi asupra necesarului de finanţare.

Totodată, piaţa regională a forţei de muncă pentru lucrătorii medicali a devenit tot mai accesibilă. Astfel, sistemul medical autohton se confruntă cu un deficit de resurse umane fără precedent. Acest fenomen a afectat, în special, segmentul de asistenţă medicală primară, ceea ce afectează principiul de asigurare a accesului la servicii medicale esenţiale. 

Condiţiile de muncă şi remunerarea sunt printre cele mai frecvente motive pentru care lucrătorii medicali părăsesc sistemul public de sănătate. Rezolvarea acestei situaţii este practic imposibilă fără a îmbunătăţi eficienţa sistemului de sănătate la nivelul cheltuielilor non-personal şi majorarea ponderii cheltuielilor de personal.