Experienţele României care pot fi de folos Republicii Moldova

Ambasadorul Republicii Moldova în România Iurie Reniţă ne punctează măsurile întreprinse de reprezentanţa diplomatică  pentru valorificarea relaţiilor pe toate palierele dintre Bucureşti şi Chişinău, proiectele prioritare comune care vor fi implementate în viitorul apropiat şi ce înseamnă experienţa României pentru Republica Moldova.

Excelenţă, sunteţi de circa 4 ani de când reprezentaţi Republica Moldova la nivel diplomatic în România. Vă rog să sintetizaţi principalele realizări care au fost făcute în relaţia cu România.

Pentru a răspunde la întrebarea Dumneavoastră consider că e necesar, mai întâi, să comparăm situaţia generală a raporturilor bilaterale până la venirea la putere la Chişinău a forţelor politice proeuropene. Doar procedând la această contrapunere vom avea o imagine veridică a modificărilor care s-au produs în ultimii ani pe relaţia Chişinău – Bucureşti. De la confruntări anterioare nejustificate s-a procedat la restabilirea raporturilor fireşti care ar trebui să existe între Republica Moldova şi România. Dimensiunea politică şi cea diplomatică au avansat foarte repede în sensul „oxigenării” lor, astfel oferind un cadru propice şi pentru alte aspecte ale colaborării bilaterale, în special mă refer la cele economice, comerciale, educaţionale şi culturale. Actualmente nu există vreun domeniu al cooperării dintre Chişinău şi Bucureşti care să nu fi fost afectat benefic de noua şi constructiva abordare care s-a stabilit între cele două state. Dincolo de excelentele raporturi politice şi diplomatice, colaborarea economică şi comercială a cunoscut o ascensiune cu adevărat impresionantă, în prezent România devenind principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Creştere spectaculoasă a balanţei comerciale

Schimburile comerciale dintre România şi Republica Moldova au crescut în perioada 2010 – 2014, cu aproape 1 mld. dolari. Astfel, în raport cu anul 2010, volumul schimburilor comerciale bilaterale ale celor două state a înregistrat o creştere fără precedent, de aproape 250%. În anul 2014, volumul schimburilor comerciale bilaterale au crescut cu peste 16%, faţă de  anul 2013. Valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a fost de peste 1,6 mld. USD, din care exportul s-a ridicat la peste 1,1 mld USD, iar importul la 500,13 mil. USD. Astfel, exportul a crescut cu 16,26% faţă de anul 2013, iar importul cu 15,43%, faţă de acelaşi an. Soldul tranzacţiilor comerciale bilaterale a fost de peste 604 mil. USD, în favoarea României. E o performanţă comună extraordinară care urmează a fi consolidată şi extinsă prin eforturi comune.

Aş defini această nouă relaţie dintre Chişinău şi Bucureşti ca una profund euroconformă, având drept fundament avantajul indubitabil al împărtăşirii aceloraşi valori culturale, lingvistice şi istorice într-un nou context european, în care Republica Moldova a procedat la atingerea obiectivului său major – integrarea efectivă în Uniunea Europeană.  Realizarea acestui deziderat naţional se va produce print-un efort comun al actorilor politici şi a societăţii moldoveneşti, având şi un sprijin consistent din partea partenerilor noştri europeni, iar contribuţia României a fost şi va fi una esenţială. Toate structurile statului român abilitate cu atribuţiuni în domeniul politicii externe susţin ferm şi consecvent parcursul european al Republicii Moldova, fie că e vorba de Preşedinţie, Parlament, Guvern sau Ministerul Afacerilor Externe.

Proiecte concrete

Ce înseamnă pragmatism în relaţia Bucureşti – Chişinău?

L-aş defini foarte simplu: construcţia şi finalizarea gazoductului Iaşi-Ungheni- Chişinău; racordarea sistemului electric al Republicii Moldova la reţelele  româneşti şi cele europene; reconstrucţia instituţiilor preşcolare de la noi cu finanţare românească (în special grădiniţele); aducerea şi activitatea extrem de eficientă a SMURD-ului; donaţii de sute de automobile pentru administraţia centrală şi locală; reconstrucţia edificiilor culturale de interes naţional; oferirea burselor în instituţiile educaţionale din România; susţinerea consecventă şi necondiţionată a Republicii Moldova în parcursul ei european şi foarte multe alte acţiuni concrete pe relaţia bilaterală. Aceasta şi înseamnă pragmatism în relaţia Bucureşti-Chişinău! 

Sistemul judiciar şi DNA-ul, exemple pentru RM

Ce înseamnă „experienţa Bucureştiului” pentru Republica Moldova?

Menţionam mai sus ca actualmente nu există vreun domeniu de activitate în care să nu cooperăm fructuos. Chiar recent, în cadrul ultimei reuniuni a Comisiei Interguvernamentale pentru Integrare Europeană de la Bucureşti, m-am bucurat mult văzând reprezentanţii structurilor şi agenţiilor noastre guvernamentale, care au stabilit contacte directe cu partenerii lor din România. Este adevărat că unele ministere au o relaţie de colaborare excelentă pe parcursul ultimilor 4-5 ani şi, în context, mă refer la cele ale Justiţiei şi Internelor, Educaţiei şi Culturii ş.a.

Experienţa României în procesul de integrare europeană este una deosebit de importantă pentru Republica Moldova, existând o multitudine de posibilităţi de a valorifica „practicile bune”, dar şi „lecţiile de învăţat”. De asemenea, suficient de concludente sunt activităţile DNA şi a sistemului judiciar din România. Cu certitudine, există suficientă experienţă bună în România în cele mai diverse domenii, pe care noi urmează să o valorificăm pentru a accelera procesul de integrare europeană şi, mai ales, pentru a-i conferi un caracter ireversibil.

Cum stăm la capitolul investiţii româneşti? Ce investitori români sunt interesaţi de R.Moldova? Ce investiţii româneşti s-au făcut în ultima perioadă în Republica Moldova?

Trebuie să recunosc că ne-am fi dorit să avem cât mai multe investiţii româneşti. După cum cunoaşteţi, orice investiţie serioasă trebuie să întrunească în mod obligatoriu câteva condiţii importante, printre care stabilitate politică şi economică, sistem judiciar imparţial, cadru juridic şi economic adecvat, credibilitate şi predictibilitate şi multe altele. Deaceea orice investitor român (şi din orice altă ţară!) ţine cont neapărat de condiţiile evocate mai sus. În afară de factorii interni, evident că se ia în considerare şi situaţia politică şi economică regională. Au fost mai multe tentative din partea companiilor româneşti de a investi în ţara noastră, dar acestea presupuneau conexiuni şi cu alte ţări, iar relaţiile dintre ele s-au deteriorat şi au ajuns până la conflicte militare.

Dincolo de investiţiile care s-au făcut în ultimii ani, actualmente am reuşit să conving companiile româneşti şi cele mixte pentru investiţii de anvergură – de zeci de milioane de euro. La Chişinău şi în alte oraşe de la noi va fi deschisă renumita reţea de magazine „DEDEMAN” – o investiţie de 35-40 mln euro cu capital exclusiv românesc. De asemenea, ca urmare a discuţiilor pe care le-am purtat pe parcursul anului trecut şi curent cu compania „KAUFLAND România”, aceasta preconizează să deschidă mai multe magazine la Chişinău, investiţiile cifrându-se la 25-30 mln euro. M-am referit la cele mai recente, dar, în egală măsura, ne-am străduit să convingem mai multe companii internaţionale care activează în România să-şi extindă business-ul şi în Republica Moldova, fie că e vorba de cele olandeze, daneze, germane sau japoneze. Sper mult să reuşim cu noi investiţii odată ce Republica Moldova a semnat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, astfel cadrul juridic şi economic devenind unul atractiv pentru investitori.

Exportul produselor agricole s-a majorat de 10 ori

Care sunt domeniile de care sunt interesaţi oamenii de afaceri moldoveni în România? Cu ce produse credeţi că ar cuceri Republica Moldova piaţa românească?

În ultimii ani s-a modificat considerabil structura exporturilor moldoveneşti în România şi a investiţiilor făcute aici, mai ales prin filiera companiilor mixte moldo-româno-internaţionale. Prevalează marfurile industriale. Sunt  solicitate şi produsele agricole de la noi, exportul cărora s-a majorat după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană de la 50% până la 500%.

Oamenii noştri de afaceri investesc, practic, în toate domeniile, dar prioritar rămâne industria alimentară, cea petrolieră şi a transporturilor.

Curent mai ieftin din România

La ce etapa se află proiectul privind ecartamentul? Dar interconexiunea liniilor electrice?

Au fost mai multe discuţii vis-a-vis de o cale ferată cu ecartament european ce ar conecta Chişinăul de Iaşi. Odată ce am decis să ne integrăm în Uniunea Europeană, va trebui neapărat să revenim şi la acest proiect de importanţă strategică. La sigur, există suficientă dorinţă politică atât la Chişinău cât şi la Bucureşti pentru realizarea acestui proiect, dar mai sunt necesare şi resurse financiare care sunt considerabile. Oricum, este un subiect prezent pe agenda bilaterală. Deopotrivă, după finalizarea studiilor de fezabilitate, urmează să demarăm acţiunile pentru construcţia celor 3 poduri peste raul Prut.

Vis-a-vis de interconexiunile electrice situaţia e mult mai avansată. Sunt în proces de finalizare studiile de fezabilitate pentru cele 3 interconexiuni electrice: Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, Bălţi-Suceava şi Iaşi-Ungheni. Realizarea acestor interconexiuni ne va permite să avem o sursă alternativă de electricitate la standardele UE la un preţ mai mic decât cel curent, astfel asugurându-ne integral necesităţile noastre de electricitate. O situaţie similară e şi cu gazoductul Iaşi-Ungheni. Odată cu instalarea conductei de la Ungheni până la Chişinău, am avea posibilitatea să acoperim totalmente necesităţile noastre. Aceste 2 proiecte comportă o profundă conotaţie strategică, consolidând semnificativ independenţa noastră energetică şi politică.

Pe când o nouă şedinţă comună de Guverne?

Aceasta figurează pe agenda guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti pentru anul curent. Urmează să identificăm cea mai adecvată perioadă pentru ambele Executive.

Conexiuni la itinerarele turistice româneşti

Care sunt şansele dezvoltării turismului între cele două state ale noastre? Se vorbea la un moment dat de Drumul vinului...

Aş zice că avem posibilităţi foarte mari, dar nu reuşim încă să le valorificăm. În luna martie curent la Bucureşti a fost Directorul General al Agenţiei Turismului dl Nicolae PLATON cu o echipă de experţi pentru a promova turismul moldovenesc în România. A fost o reuşită, fiind semnate mai multe contracte care ne-ar permite să ne conectăm la mai multe itinerare româneşti cum ar fi Drumul Vinului, Drumul Manăstirilor şi al Cetatilor s.a. Pentru a reuşi în acest domeniu, avem nevoie de mai multă iniţiativă şi perseverenţă. Aici, la Bucureşti, există suficientă receptivitate şi dorinţă de a ne ajuta să perseverăm şi în domeniul turismului.

Republica Moldova face parte din euroregiunile „Dunărea de Jos”, „Prutul de Sus”, „Siret-Prut-Nistru”. În ce măsura sunt valorificate aceste posibilităţi pentru atragerea de fonduri europene, ce alte activitaţi au fost făcute?

Potenţialul acestor euroregiuni este unul mare, mai ales după ce Republica Moldova şi Ucraina au semnat Acordul de Asocire cu UE. Actualmente au fost eliminate şi unele controvese care, pe alocuri, mai apăreau pentru buna funcţionare a lor. De asemenea, activitatea acestora ar putea fi revigorată odată cu decizia Guvernului român de a permite judeţelor şi administraţiilor locale de a-şi aloca independent resursele bugetare pentru activităţile comune în cadrul acestor euroregiuni. Ca şi în alte situaţii, se impune mai multă iniţiativă şi perseverenţă din partea tuturor actorilor parte la euroregiuni.

Experienţa balcanică, importantă pentru Moldova

Cumulaţi funcţia de ambasador în Serbia şi pe cea de ambasador în Muntenegru. Ce aţi reuşit să faceţi pe linia balcanică?

Cele două state sunt importante, mai ales că ambele sunt mai avansate decât noi în procesul de integrare europeană, iar experienţa lor este cea mai recentă şi, în multe privinţe, este similară cu a noastră. Ţările balcanice, spre deosebire de cele din Parteneriatul Estic, au o clară perspectivă europeană dacă întrunesc toate condiţiile de aderare. Această perspectivă şi sporeşte importanţa lor pentru Republica Moldova. Există un dialog politic şi diplomatic permanent atât la nivel bilateral cât şi în cadrul structurilor regionale din Balcani, la care este parte şi Republica Moldova.

În ultimii ani au sporit schimburile comerciale cu Republica Serbia şi cu Muntenegru, dar acestea vor cunoaşte o dezvoltare mai semnificativă odată cu abolirea regimului de vize cu cele două ţări (demersul respectiv se află deja în examinare în parlamentul nostru).