Dosar penal în cazul afacerii Loteria Naţională a Moldovei. Bugetul de stat, prejudiciat cu milioane de lei cu implicarea persoanelor publice

Dosar penal în cazul afacerii Loteria Naţională a Moldovei. Bugetul de stat, prejudiciat cu milioane de lei cu implicarea persoanelor publice

Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a anunţat joi, 22 octombrie, că Procuratura Generală a deschis un dosar penal în cazul afacerii Loteria Naţională a Moldovei pentru de serviciu, comis cu participarea persoane publice, manifestat prin atribuirea în beneficiul unor companii străine, conform schemelor dubioase în domeniului jocurilor de noroc, soldat cu prejudicierea bugetului public naţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alexanru Stoianoglo a amintit că, în 2016, liderii neformali ai guvernării de la acea vreme, au decis să ”asaneze moral” naţiunea şi au anunţat despre interzicerea industriei jocurilor de noroc. Mai târziu, însă, s-au răzgândit şi au decis că domeniul trebuie să devină monopol de stat.
 
S-a sfârşit toată epopeea cu trecerea acestui sector al economiei către un parteneriat public-privat. Prin urmare, au fost operate anumite modificări legislative. După care, la nivel de Guvern şi instituţii cointeresate, a fost aprobată toata baza normativă corespunzătoare.
 
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a ”aranjat” condiţiile tehnice pentru potenţialii parteneri, astfel încât, de la bun început, să fie excluse din acest sector companiile autohtone. Evident că, toate condiţiile au fost ajustate pentru o companie concretă, rezultatele concursurilor fiind previzibile.
 
Procuratura Generală a investigat, în cadrul unui proces penal, traiectoria acţiunilor care au permis prejudicierea bugetului public ca urmare a transmiterii, prin diferite scheme dubioase, unor companii străine, a controlului în domeniul jocurilor de noroc.
 
Investigaţiile au relevat că anumiţi factori de decizie ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Agenţiei Proprietăţii Publice, alte persoane deocamdată neidentificate, urmărind scopul facilitării unor agenţi economici de a obţine controlul în domeniul jocurilor de noroc, folosind intenţionat situaţia de serviciu, ar fi creat premise pentru preluarea afacerii în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naţionale a Moldovei, elaborând şi promovând cadrul normativ necesar, precum şi trucarea unor activităţi la nivel departamental şi interdepartamental.    
 
Astfel, prin Legea nr.291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc, a fost instituit monopolul de stat în domeniu, fiind împuternicită cu organizarea şi desfăşurarea activităţii respective Loteria Naţională a Moldovei - agent economic cu cotă integrală de stat, iar activitatea agenţilor economici în domeniul jocurilor de noroc a fost sistată, cu declararea nevalabilă a licenţelor.
 
Concomitent, prin Hotărârea Guvernului nr.237 din 25 mai 2017 au fost efectuate modificări în lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional, propuse parteneriatului public-privat, cu includerea în anexa nr.2 a serviciilor din domeniile ce constituie monopol de stat, gestionate de Loteria Naţională a Moldovei.
 

Ulterior, persoanele menţionate, mimând activitatea grupului de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul ”Servicii din domeniile ce constituie monopol de stat gestionat de Loteria Naţională a Moldovei”, creat prin ordinul Agenţiei Proprietăţi Publice din 3 mai 2017, au pregătit Studiul de fezabilitate şi l-au prezentat, formal, membrilor grupului spre aprobare.

În continuare, factorii de decizie ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, în pofida avizului negativ al Ministerului Justiţiei, au elaborat şi promovat proiectul Hotărârii Guvernului nr.639, adoptată la 14 august 2017, conform căreia au fost incluse criterii de eligibilitate, care favorizau un cerc îngust de companii, şi anume:
 

•    deţinerea licenţelor valabile în domeniul vizat, în condiţiile în care agenţilor economici din ţară le-au fost retrase licenţele;
•    cifra de afaceri a participantului la concurs trebuie să fie de minim 500 milioane de euro pentru ultimii trei ani cumulativ;
•    dezvoltarea reţelei de distribuţie a activităţilor, cu puncte de vânzare a biletelor pentru loterii momentane, într-o reţea cu cel puţin un punct de vânzare la 500 de locuitori;
•    prezenţa unui contract valabil pentru ultimii 3 ani cu un post de televiziune cu acoperire naţională pentru difuzarea de publicitate şi emisiuni televizate în domeniul vizat;
•    dispunerea de cel puţin 5 mii de automate de joc în operare în diferite state europene;

•    este producător de automate de joc.

În condiţiile expuse, Comisia de selectare a partenerilor privaţi, instituită prin ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii din 10 octombrie 2017, a adjudecat dreptul de negociere a contractelor:
 

- pentru sectorul loteriilor şi pariurilor la competiţiile sportive, cu Asocierea operatorilor economici: NEW Games AD, National Lottery AD şi NGM SPC Limited;

- pentru sectorul automatelor de joc cu câştiguri băneşti, cu Asocierea operatorilor economici: Novo Gaming M Tehnologies GmbH, Novomatic Gaming Industries GmbH şi Novomatic AG.

La 20 şi 23 aprilie 2018, grupul de lucru a aprobat formal proiectele contractelor negociate şi, respectiv, a abilitat Agenţia Proprietăţi Pubice şi Loteria Naţională a Moldovei să le semneze, fapt care a fost realizat în aceiaşi zi.
 
Urmare a acţiunilor ilicite expuse, deşi conform clauzelor contractuale la repartizarea veniturilor din implementare Loteria Naţională a Moldovei urma să beneficieze de 75% din venituri, iar partenerul privat 25%, în realitate, conform estimărilor specialiştilor, raportul de repartizare a profitului din activitatea de organizare şi desfăşurare a loteriei, este de 11,4% - statul şi 89,6 % - partenerul privat, deoarece Loteria Naţională a Moldovei suportă costul serviciilor de distribuţie şi cheltuieli pentru fondul de câştiguri.
 
În intervalul 1 noiembrie 2018 - luna mai 2019 din vânzarea biletelor de loterie au fost încasate mijloace băneşti în sumă de 325,98 milioane de lei, din care, 39,5 milioane de lei au revenit Loteriei Naţionale a Moldovei, iar partenerului privat circa 81,5 milioane de lei.
 
La fel, dezavantajarea Loteriei Naţionale a Moldovei se atestă şi în sectorul automatelor de joc, fiindu-i atribuit un volum mai mare de obligaţii şi cheltuieli comparativ cu cele ale partenerului privat, iar cota-parte din totalul venitului brut al jocului care revine Loteriei Naţionale a Moldovei este de 51%.
 
Favorizarea intereselor terţelor persoane în detrimentul intereselor statului este evidentă şi rezultă din acţiunile reprezentanţilor autorităţilor publice privind modificarea cadrului legal, soldat cu diminuarea sau eliminarea taxelor pentru activităţile în domeniul jocurilor de noroc.
 
Prin Legea nr.292 din 16.12.2016, au fost operate modificări la Legea nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fiind excluse taxele pentru exploatarea automatelor de joc cu câştiguri băneşti în sumă de 23 100 lei pentru fiecare unitate şi 28% din suma totală a mizelor acceptate pentru depunerea mizelor la competiţii sportive şi de altă natură.
 
Legea nr.288 din 15.12.2017, a modificat art.103 din Codul fiscal, în sensul scutirii de TVA, fără drept de deducere mărfurile şi serviciile importate de către parteneri în cadrul PPP. În consecinţă, partenerii privaţi au beneficiat de scutiri la plata TVA în sumă de 36 mln lei pentru perioada noiembrie 2018 - septembrie 2019. 
 
Legea nr.178 din 26.07.2018, a constituit temei pentru modificarea Codului fiscal, în sensul micşorării de la 18% până la 12% a impozitului de venit pentru fiecare plătitor din câştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia celor de la loterii şi pariuri sportive.
 
Prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament, la 11.03.2019 în temeiul Legii nr.26, au fost scutite de taxe unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii – persoanele care practică activităţi declarate prin lege ca activităţi ce constituie monopol de stat.
 
Până atunci sumele achitate sub formă de taxă de licenţă la Bugetul public national, în perioada anilor 2010-2015 au fost în creştere de la 60,7 mln lei până la 101,6 milioane de lei.
 
Taxele pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii, constatăm că pentru anii 2014-2015 s-au estimat la circa 16,4 mln lei şi, respectiv, 19,7 mln lei, precum şi încasări din impozitul pe venit reţinut la sursă din câştigurile de la jocurile de noroc în perioada identică au fost de 6,54 mln lei şi 6,56 mln lei.
 
Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, suma încasărilor sub formă de taxe şi impozite pentru anii 2014-2015 s-a estimat la 119,2 mln lei şi 132,4 mln lei, pe când suma investiţiilor preconizată pentru sectorul loteriilor şi pariurilor la competiţiile/evenimentele sportive, se estimează la circa 63 mln lei, iar pentru sectorul automatelor de joc cu câştiguri băneşti constituie circa 30 milioane de lei.
 
Raportând încasările din anii 2014 – 2015 la acest compartiment, rezultă că, pentru anii 2017-2019, bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei.
 
Astfel, direcţionarea mijloacelor financiare acumulate sub formă de taxe şi impozite din activitatea jocurilor de noroc până la instituirea monopolului de stat în domeniul dat, erau suficiente pentru dezvoltarea sectorului doar de către Loteria Naţională a Moldovei, fără cedarea unei cote importante din venituri partenerilor privaţi.
 
În rezultatul acestui parteneriat public-privat, circa 65 de companii autohtone şi-au stopat activitatea, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii şi persoane au fost ilegal trase la răspundere penală, zeci de întreprinderi îşi revendică până în prezent de la Ministerul Finanţelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licenţelor, pe care le-au plătit în avans.
 
În acelaşi timp, firmele cu ”afacere privilegiată” achită milioane de lei pentru a-şi face publicitate la posturile radio şi TV, afiliate cetăţeanului Plahotniuc.
 
Acestea sunt rezultatele reale ale acelui parteneriat public-privat.
 
Informaţia despre starea lucrurilor în acest sector al economiei, precum şi încălcările admise în procesul atragerii partenerilor privaţi a fost expediată Guvernului.
 
Concomitent, procurorii întreprind o serie de acţiuni de urmărire penală pentru identificarea şi tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicaţi în această schemă criminală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările