DOLCE & BANANA Luxul pe care ni-l permitem. Vezi ce „branduri“ contrafăcute sunt la modă pe tarabele din Chişinău GALERIE FOTO!

DOLCE & BANANA Luxul pe care ni-l permitem. Vezi ce „branduri“ contrafăcute sunt la modă pe tarabele din Chişinău GALERIE FOTO!

Ghete, tricouri şi ciorapi „de firmă“, pe tarabele din Piaţa Centrală

Imitaţii ale mărcilor celebre au inundat Piaţa Centrală din Chişinău. La doar 200 de lei îţi iei ghete „Adidas" sau un fals „Dolce & Gabbana". Neavizaţi, oamenii se bucură să cumpere mărfuri cu logouri şi etichete „de firmă", îndemnaţi de comercianţi, care profită de naivitatea acestora.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Piaţa Centrală, sărăcia şi luxul sunt fraţi de cruce. Chiar la intrare, pe o parte a străzii ţăranii vând lactate şi carne „de pe jos", iar pe tejghele sunt înghesuite articole vestimentare şi accesorii ce imită produsele unor designeri celebri.

Ghetele „Adidas", „Puma" şi „Nike" sunt vedetele pieţei, industria mărfurilor sport fiind prima victimă a fake-urilor. Tot aici poţi găsi şi ciorapi sau lenjerie „de firmă", la 10-15 lei bucata. Comercianţii spun că le merg vânzările, dar că nu-şi duc de nas clienţii.

„Sunt sinceră cu oamenii, dar şi ei cred că-şi dau seama că de 300 de lei poţi să-ţi iei doar adidaşi din piele presată. Credeţi că pantofii din magazine, care costă de patru ori mai mult sunt din piele naturală?!", încearcă să-şi „apere" afacerea Olga, vânzătoare în Piaţa Centrală.

Tânăra ne arată pe rând mai multe modele de încălţări. Induşi în eroare de logo-urile supradimensionate şi care, neapărat, stau la vedere, cumpărătorii, în special cei tineri, cad în plasa vânzătorilor de mărfuri contrafăcute, devenind, automat, complici ai infracţiunii de utilizare ilegală a mărcii.


Click aici să vezi GALERIA FOTO!

„De 800 de lei îmi iau un trening şi o pereche de ghete «Adidas», nimeni nu ştie dacă sunt din piaţă sau din magazin", spune Iulian, student.

Recent, tarabele au fost inundate şi de „noua colecţie" de poşete „Louis Vuitton", liderul incontestabil al pieţei de marochinărie. Se pare că şi business-ul cu imitaţii de genţi este în floare la piaţă, vânzătorii laudându-se că au „dat lovitura" la început de an şcolar.

„Toate elevele vor să fie la modă. Cel mai bine s-a cumpărat «Louis-Vuitton», iar «Prada» a fost pe locul doi", ne mărturiseşte Tamara, care este şi proprietara buticului de accesorii. Femeia spune că merge singură după marfă, în Turcia şi la Odesa.

Afaceriştii mai „cinstiţi", care nu clonează brandul identic, se dovedesc a fi foarte inspiraţi la împrumutat - o singură literă face diferenţa. Astfel, făcând un raid printre tarabe, am putut vedea de la pantofii „Adibas" sau „Mike" la ochelari de soare şi lenjerie „Dolce&Banana", „Espirit" sau „Guci".

Titularul decide soarta mărcii

În afară de imitaţiile din piaţă, mai există şi fake-uri „de clasa A", confecţionate din materiale calitative şi care au preţuri destul de piperate pentru falsuri. Cei care preferă să facă astfel de afaceri au buticuri doar în centrele comerciale mari şi mizează pe cumpărătorii cu buzunare mai pline.

Citeşte şi:

ÎNȘELĂCIUNE În Chișinău, mobila de lux este vândută la prețuri „italiene", însă e fabricată în Republica Moldova. Vezi GALERIA FOTO!


„Imitaţiile de clasa A au ca ţară de origine China, clasa B sunt aduse din Turcia, iar C din Ucraina, România sau alte ţări. Afacerea cu genţi din piele o am de opt ani, dar până şi mie imi este greu uneori sa deosebesc o imitaţie de calitate de un produs autentic. Singura deosebire poate fi doar în cusăturile din interior", ne explică Vitalie, proprietarul a şase mici magazine de genţi de marcă.

De cealaltă parte, colaboratorii Serviciului Vamal spun că lupta împotriva contrafacerilor este destul de anevoioasă.

„Mărfurile, susceptibile a aduce atingere unor drepturi de proprietate intelectuală, pot fi introduse pe teritoriul Moldovei prin orice post vamal de frontieră, acestea fiind declarate organului vamal, cât și în mod fraudulos, eludându-se controlul vamal. Desigur, Serviciul Vamal intervine în ambele cazuri, contracarând, în acest mod, tentativele de introducere pe teritoriul țării a mărfurilor contrafăcute sau a operelor-pirat. În caz că astfel de mărfuri pătrund totuși în țară prin alte locuri, decât cele stabilite de organul vamal sau fiind tăinuite de acesta (ca regulă, din regiunea transnistreană), și sunt depistate ulterior pe piață, acțiunile de repunere în drepturi sau reparare a prejudiciului sunt la latitudinea titularului de drepturi și a organelor de poliție, în baza unei plângeri a titularului sau reprezentantului legal al acestuia", a declarat Vitalie Goncear, specializat pe protecţia proprietăţii intelectuale.

Reprezentantul Serviciului Vamal a mai spus că se întâlnesc și cazuri în care titularul de brand este anunțat de identificarea unor bunuri contrafăcute (un exemplu recent: portmonee din materiale plastice Armani- 4.500 bucăți, Gucci- 2.800 bucăți) fără a reacționa, însă, în vreun fel. Conform legislației naționale și internaționale mărfurile sunt puse în liberă circulație.

„Marca este un bun intangibil, doar titularul este în drept să decidă ce face cu ea şi dacă porneşte acţiuni împotriva concurenţilor neloiali. Problema noastră este că nu există instituţii de reprezentare a deţinătorilor de mărci", este precizarea celor de la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Citeşte cele mai importante ştiri din Republica Moldova pe Adevarul.md

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările