Dionis Cenuşă: Prima provocare a noului şef al Delegaţiei UE va fi asistenţa macro-financiară pentru Moldova

Până la alegerile parlamentare din 2018, soldate cu previzibila extindere a Socialiştilor în Parlament şi îndoielile vizavi de durabilitatea vectorului european, noul Şef al Delegaţiei trebuie să înfrunte manevrele politice ale Democraţilor, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru IPN.

Politologul crede că urmează un proces dureros de comunicare cu opoziţia extra-parlamentară, care deşi s-a arătat mulţumită de prima conversaţie cu Peter Michalko, va reacţiona negativ dacă asistenţa macro-financiară va fi iniţiată în cele din urmă.

Cea mai apropiată în timp provocare ţine de asistenţa macro-financiară şi ce fel de impact politic aceasta va avea asupra discursului politic de la Chişinău, subliniază Dionis Cenuşă.

El descrie trei scenarii legate de asistenţa macro-financiară.

Primul scenariu, descris de politolog, implică acordarea asistenţei de către UE, sub motivul că guvernarea a urmat unele din recomandările Comisiei de la Veneţia privind votul mixt, a renunţat la legea privind organizaţiile non-comerciale revizuită, ce putea limita finanţarea externă sau alte argumente oferite de către Democraţi. Scenariul dat este pozitiv pentru guvernare, dar negativ pentru opoziţia extra-parlamentară, a cărei critică împotriva votului mixt va fi deteriorată.

Ce de-al doilea scenariu, invocat de Dionis Cenuşă, reprezintă o tentativă a UE de a lega guvernarea de noi angajamente şi condiţionalităţi, prevăzute de Acordul privind asistenţa macro-financiară. În acest fel, europenii pot să folosească asistenţa ca pe o pârghie pentru a le cere autorităţilor moldoveneşti să asigure funcţionarea instituţiilor democratice într-un an electoral - 2018.

Politologul anticipează că dezavantajul celui de-al doilea scenariu este că orice îngheţare a asistenţei va fi exploatată de către Preşedintele Dodon şi Socialişti pentru a-şi consolida electoratul.

Cel de-al treilea scenariu este cel mai improbabil, scrie politologul. Acesta constă în neacordarea asistenţei pe motivul că prin schimbarea votului mixt a fost afectat sistemul multipartinic şi denaturată competiţia între forţele politice în procesul de alegeri.

Astfel, concluzionează politologul, UE ar putea deveni ţinta anumitor acuzaţii din partea instituţiilor media pro-guvernamentale pentru că “penalizează” guvernarea şi, totodată, lipseşte ţara de asistenţa financiară vitală.