Dezmembrarea Federaţiei Ruse: avantaje şi dezavantaje

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stetele care se vor separa de Rusia. FOTO: businessviews.com.ua
Stetele care se vor separa de Rusia. FOTO: businessviews.com.ua

Dezintegrarea Federaţiei Ruse nu va duce la haos. Dimpotrivă, potenţialul economic al noilor state va asigura populaţiei din majoritatea noilor state o viaţă decentă, iar capacitatea elitelor regionale de a institui un control va asigura ordinea, se arată într-o analiză a portalului ucrainean Businessviews.

În ultimii doi ani, bloggeri şi publicaţii serioase au scris despre prăbuşirea iminentă a Rusiei. Însă majoritatea acestor articole sunte emotive, apreciază sursa. Chiar şi autoritara agenţie Stratfor relatează cauzele viitoarei prăbuşiri în stilul unei reviste pentru femei: „Diminuarea capacităţii Moscovei de a controla regiunile creează un vid, de aceea este puţin probabil ca Federaţia Rusă să supravieţuiască în forma sa actuală”, descrie Businessviews.com.ua.

Moscova şi-a ieşit din minţi

Indicatorii economici de bază ai noilor state demonstrează că pentru majoritatea subiecţilor Federaţiei Ruse, independenţa va însemna o consolidare economică şi o bunăstare pentru locuitori, continuă Businessviews.

Rusia modernă este preocupată în primul rând de îmbogăţirea „elitelor” şi de a face tot ce este posibil pentru ca acestea să rămână la putere, de aceea subiecţii federaţiei îşi pot pune într-o bună zi întrebarea: „Se merită oare să trăim alături de o Moscovă ieşită din minţi?”.

Încercarea Ceceniei de a se separa de Rusia a dus la două războaie sângeroase. Încercarea Tatarstanului a fost una paşnică, însă câţiva ani această republică s-a considerat independentă. Au fost încercări de a consolida statutul subiecţilor federaţiei, pentru ca să beneficieze de mai multe prerogative în componenţa Rusiei. Însă Moscova nu a privit cu ochi buni aceste mişcări, iar pe cei responsabili i-a concediat în cel mai bun caz.

Acum, în componenţa Federaţiei Ruse se află 83 de subiecţi, cu excepţia Crimeei şi Sevastopolului.

Există trei cauze de separare a subiecţilor de Federaţia Rusă:

  • Dorinţa de a gestiona propriile resurse naturale de sine stătător;
  • Din considerente naţionale;
  • Din cauza relaţiilor economice strânse cu alte state.

Republicile Başchiria, Astrahan şi Buriatia

În anul 1927, Başchiria a devenit prima autonomie naţional-teritorială în cadrul Rusiei. Ruşii sunt cu puţin mai mulţi decât başchiri. 36% sunt ruşi, 29% sunt başchiri, iar 25% sunt tătari. Başchiria este o regiune de unde se extrage, se prelucrează şi se pune în circuit industrial petrolul. Regiunea s-ar clasa pe locul 21 la capitolul de extragere a petrolului pe cap de locuitor, alături de Libia. PIB-ul de 16.917 de dolari pe cap de locuitor ar fi identic celui din Uruguay.

Astrahan este acum un oraş rusesc. Însă acolo locuiesc kazahi şi tătari, iar în trecut aceste pământuri aparţineau Hoardei de Aur a Hanatului Astrahan. Republica Astrahan s-ar putea clasa pe locul doi în lume la capitolul extragerea petrolului pe cap de locuitor. Totodată, Astrahan este acum una din cele mai sărace regiuni din Rusia din cauza unei administraţii proaste. Noua republică ar avea un PIB pe cap de locuitor de 14.301 de dolari ceea ce ar fi echivalent cu PIB-ul Poloniei.

Buriatia, deşi este considerată republica buriaţilor, majoritatea populaţiei este de etnie rusă. Această republică extrage 90% din uraniul dobândit pe teritoriul Federaţiei Ruse. PIB-ul de 10.700 de dolari pe cap de locuitor al regiunii ar fi echivalent cu cel al Turciei.

Republicile Komi, Don-Kuban şi Iakutia

Komi este o republică unde 68% din populaţie este de etnie rusă, 2% sunt komi, iar 4% sunt ucraineni. „Pădurile virgine din Komi” sunt cele mai mari din Europa şi fac parte din patrimoniul UNESCO. În cazul obţinerii independenţei, la Komi s-ar alipi şi Districtul Autonom Nenenţ, dar şi arhipelagul Novaia Zemlia. Komi s-ar plasa pe locul patru în lume la capitolul extragerea petrolului şi gazelor naturale, de două ori mai mare decât în Arabia Saudită. PIB-ul pe cap de locuitor de 39.114 de dolari ar fi echivalent cu cel al Marii Britanii.

Donul şi Kuban ar deveni un stat. În acest caz, noua republică va ocupa primul loc în lume la capitolul de producere a cerealelor pe cap de locuitor. PIB-ul de 13.131 de dolari pe cap de locuitor ar fi echivalent cu cel al Ungariei.

Iakutia. Republica Saha sau Iakutia este cea mai mare regiune din Rusia şi cea mai mare unitate teritorial-administrativă din lume. După eventuala dezintegrare a Rusiei, la Iakutia se va alătura Districtul autonom Ciukotka care va oferi ieşire la Oceanul Pacific. În Iakutia se extrage 90% din zăcămintele ruse de diamante, aur, petrol, gaze şi cărbune. PIB-ul de 33.044 de dolari pe cap de locuitor ar fi identic cu cel al Uniunii Europene.

Siberia şi Tatarstan

Republica Siberia este un depozit uriaş de zăcăminte naturale. Statul siberian cel mai probabil ar atrage regiunile Irkutsk, Hakasia, Altai, Kemerovo, Tomsk, Novosibirsk şi Omsk. Suprafaţele Siberiei şi Iakutiei sunt aproape identice, însă populaţia Siberiei este de 16 ori mai mare decât cea a Iakutiei. Regiunea extrage 85% din cărbunele rusesc, 70% de nichel, 70% de cupru, 80% de molibden şi 30% din aurul Federaţiei Ruse. PIB-ul 16.426 de dolari pe cap de locuitor ar fi asemănător cu cel din Slovacia.

Tatarstan. În anul 1990 Sovietul Suprem al RSS Tatarstan a adoptat Declaraţia de suveranitate a republicii. În anul 1991 a fost adoptat actul privind independenţa Tatarstanului. Noul stat intenţiona să intre de sine stătător în CSI. Abia în 1994 Tatarstanul a semnat un act privind delimitarea competenţelor între autorităţile Federaţiei Ruse şi ale Republicii Tatarstan care confirmă definitiv că republica este parte a Federaţiei Ruse.

Tatarstanul se află pe locul trei în Federaţia Rusă la capitolul extragerii petrolului. Tatarstanul este unicul subiect al Federaţiei Ruse al cărui şef deţine titlul de „preşedinte”. Republica ar avea un PIB de 21.921 de dolari pe cap de locuitor, echivalent cu cel al Portugaliei.

Republicile Ural, Iugra şi Mari El

Republica Ural. Eventuala republică ar fi formată din regiunile Sverdlovsk, Celiabinsk, Kurgan, Kirov şi Perm. Aceste regiuni reprezintă baza metalurgiei ruse, respectiv a industriei grele. Autorităţile din regiune au încercat în 1993 să ridice statutul Uralului la cel de republică, însă republica Ural a existat doar jumătate de an. Uralul extrage două treimi din fonta din Rusia şi asigură 80% din producţia de maşini grele. PIB-ul de 16.892 de dolari pe cap de locuitor ar fi echivalent cu cel al Chile.

Republica Iugra extrage două treimi din petrolul Federaţiei Ruse şi 85% din totalul gazelor naturale. Ocupă primul loc în lume la capitolul extragerii petrolului şi gazelor naturale pe cap de locuitor. PIB-ul de 77.184 de dolari pe cap de locuitor ar fi echivalent cu cel al Elveţiei.

Republica Mari El este în proporţie 44% locuită de băştinaşii mari – un popor fino-urgic. Activitatea dominantă a republicii este agricultura, iar PIB-ul de 9.791 de dolari pe cap de locuitor ar fi echivalent cu cel al României.

Noua Rusie – Republica Rusă

După parada suveranităţilor, ceea ce ar putea rămâne din Rusia actuală ar fi doar 12% din teritoriul federaţiei, cu o populaţie de două ori mai mică. În schimb, noua ţară cu capitala la Moscova ar avea un PIB pe cap de locuitor echivalent celui al Sloveniei - 22.724 de dolari. Dar noua Rusie ar fi nevoită să importe resurse energetice, mărfuri industriale şi produse agricole.

Dezintegrarea Rusiei nu va fi o catastrofă, ci mai curând un avantaj. Dezmembrarea va conduce la o ameliorare a situaţiei economice pentru locuitorii din mai multe regiuni. Rusia Nouă însă nu va mai avea o influenţă asupra Europei, aşa cum o are Federaţia Rusă, constată Businessviews.com.ua.
Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite