Dezbatere cu secere şi ciocane la talpa ţării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nea Tudos Capcanari (dreapta) şi vecinul său Anatol Spiteţchi spun că au nevoie de seceră şi ciocan, la fel cum au nevoie comuştii de ele
Nea Tudos Capcanari (dreapta) şi vecinul său Anatol Spiteţchi spun că au nevoie de seceră şi ciocan, la fel cum au nevoie comuştii de ele

La sate, ca şi-n Capitală, disputele despre interzicerea simbolurilor comuniste nu mai contenesc. În Hruşova, Criuleni, unde secera şi ciocanul sunt printre principalele unelte ale ţăranilor, deciziile luate de mai-marii de la Chişinău sunt discutate la fel de intens ca-n Parlament, doar că la o partidă de cărţi sau la marginea şoselei. Deşi „a căzut" de pe clădirile din sat, simbolul comunist are loc în amintirile localnicilo

Când e vorba de chestiuni mai „delicate, aşa cum e politica", oamenii nu intră în vorbă până nu te iscodesc de la ce partid eşti sau cu cine ţii. Aşa ni s-a întâmplat la uşa Primăriei, unde fâlfâie drapelul UE şi cel al Moldovei. Lumea aşteaptă aici microbuzul să-i ducă în Capitală. După ce capătă încredere, mătuşa Maria Leahu (78 de ani) ne spune înflăcărat tot ce crede despre hotărârea adoptată de Legislativ la mijlocul lunii iulie.

„Fiecare gospodină are melesteu şi căldare. Aşa şi comuniştii au seceră şi ciocan. Perestroika a fost şansa noastră să ne regăsim identitatea, ca să ştie lumea cine suntem. Altfel am fi dispărut ca naţiune. Noi, ca şi francezii, spaniolii şi românii, purtăm aceeaşi haină - latină. Secera şi ciocanul să rămână în trecut", ne ţine o lecţie fosta profesoară, în timp ce microbuzul pe care îl aştepta de vreo jumătate de oră urneşte din loc, chiar în faţa ei.

Parlamentul Republicii Moldova a condamnat crimele regimului totalitar comunist și a interzis folosirea în scopuri politice a secerii și ciocanului

Mulţi nostalgici din Hruşova ar contrazice-o. De exemplu, Tudos Capcanari (72 de ani) care şi-a tatuat secera şi ciocanul pe braţ, încă în tinereţe. Duminică de duminică, împreună cu alţi câţiva vecini, bărbatul scoate aşii din mânecă. Nu ca liberalul Mihai Ghimpu în Parlament, ci lângă fântâna de lângă casă, pe drumul ce duce spre plaja de la Vadul lui Vodă. La fel ca deputaţii, nea Tudos, împreună cu vreo alţi patru gospodari, pune ţara la cale, discutând aprins despre politică. „Toţi mâncăii trec pe aici spre Nistru, unde numai ei ştiu ce fac. Da' nu-i duce capul să vorbească. Ei nu-şi dau seama că lumea îi vede la televizor? Mă rog, noi suntem de la ţară, da' ei?", se întreabă bătrânul, care nu a mai fost la Chişinău de vreo zece ani.

„Voronin e domn cu literă mare! Toţi l-au stimat pentru că s-a ţinut de cuvânt. Au venit ăştia noi şi umblă cu minciunile. Filat merge de colo-colo cu prostiile, iar Ghimpu când scoate o vorbă, mai bine şi-ar da o palmă şi la revedere", sare cu vorba Anatol Spiteţchi (56 de ani). Bărbaţii se tot întreabă cu ce i-a încurcat secera şi ciocanul pe cei 53 de parlamentari.

Comuniştii nu renunţă la seceră şi ciocan

„Îs simbolurile cu care am crescut. Şi noi avem secere şi ciocane în gospodării, ce ne-am face fără? Aşa şi comuniştii au nevoie de ele, ca lumea să ştie că ei sunt cei cu care ne-a fost bine pe timpuri", adaugă Anatol Spiteţchi.

Încercăm să aflăm ce cred despre crimele regimului comunist. După o clipă de ezitare, „deputaţii" de la fântână ne dau replica. „Vinovaţi îs ruşii, nu comuniştii. Ei voiau ca toţi să fie egali şi de asta pe mulţi i-au deportat. Dacă aveai un sac de făină mai mare, erai trimis în Siberia. Acum jumătate de Moldovă trebuie ridicată şi dusă la muncă silnică. Ce casteluri mai au barosanii din Chişinău!..", nu-şi dau rând la vorbă bărbaţii. Plecăm doar după ce ne roagă să-i transmitem liderului PCRM „multă sănătate şi răbdare să lupte cu toţi varvarii".

image

Ion Grejdeanu (92 de ani) scoate sacaoul cu medalii doar la 9 mai

CU SIMBOLURI LA PIEPT

Singurii doi veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial rămaşi în Hruşova poartă de 9 mai sacouri încărcate de medalii cu secere şi ciocane. Însă, dacă ar ajunge în Parlament, ar vota cu ambele mâini să fie interzise. „Pe front, am fost obligaţi să-l apărăm pe Stalin, dar şi secera şi ciocanul, cu propria viaţă. Mare rău ne-au mai adus acele vremuri...", oftează Mihai Coliban (87 de ani). Fratele său de cruce, Ion Grejdeanu (92 de ani), şi-ar smulge medaliile din piept fără nicio ezitare. „Să le scoată, nu ne-au adus niciun bine. După război mi-au făcut document să mă deporteze, numai Dumnezeu ştie cum am scăpat de năpastă", spune bătrânul.

Excluderea simbolurilor PCRM este dictată de cerinţele vremurilor noi

După plenara PCRM de la sfârşitul săptămânii trecute unde Vladimir Voronin anunţa că formaţiunea sa nu renunţă la simbolul secerii şi a ciocanului, ieri, partidul a făcut un apel către Consiliul Europei, OSCE şi preşedinţii ţărilor CSI. „Vom lupta pentru a stopa aceste acţiuni ilegale. Doar aşa vom elibera ţara de regimul dictatorial", se arată în apel.

Preşedintele Legislativului susţine însă că orice partid este obligat să se conformeze. Întrebat dacă PCRM va fi declarat în afara legii în cazul în care nu renunţă la simbolistica sa, Marian Lupu a afirmat: „Trebuie să vedem ce scrie legea şi, dacă este incomplet cadrul legal, va trebui să-l completăm".

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, precizează că cea mai drastică pedeapsă pentru PCRM ar fi radierea formaţiunii din registrul partidelor. Asta doar în cazul în care decizia va fi luată de magistraţi.

Aflat la Chişinău, Luis Ayala, secretarul general al Internaţionalei Socialiste, a spus că interzicerea utilizării secerii şi a ciocanului, dar și condamnarea crimelor regimului totalitar comunist sunt decizii luate datorită schimbării vremurilor. „Oamenii și partidele se schimbă. Trebuie să fim în pas cu noile realităţi și să ne gândim la interesele oamenilor", a declarat Luis Ayala.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite