Depozite ale morţii în 23 de localităţi din Republica Moldova

O parte din pesticidele expirate au fost evacuate cu ajutorul donatorilor străini

Deşi aveam cele mai fertile soluri din URSS, în perioada chimizării agriculturii (1981-1990) în Moldova au fost aduse cantităţi uriaşe de pesticide. Şi după 20 de ani, acestea prezintă pericol.

În fiecare an, în Moldova erau importate 40.000 de tone de pesticide. Conducătorii de atunci se ghidau de principiul: „Cât mai puţine lucrări, cât mai multă roadă". Tone de chimicale erau folosite iraţional, fără ca autorităţile să se gândească la impactul acestora asupra naturii şi a sănătăţii oamenilor.

Consecinţele utilizării în exces a substanţelor cu toxicitate mare în agricultură nu s-au lăsat mult timp aşteptate: soluri otrăvite şi tot mai mulţi bolnavi de cancer şi ciroză. Potrivit datelor Biroului Naţiona de Statistică, în ultimii 20 de ani numărul moldovenilor care mor din cauza maladiilor oncologice practic s-a dublat. „Din cele 110 substanţe importate în perioada sovietică, am descoperit 49 interzise pentru utilizare pentru că sunt extrem de toxice", spune Mariana Grama, şefa Diviziunii Ecologie şi Protecţia Mediului din cadrul Ministerului Apărării.

MII DE TONE DE OTRĂVURI EXPIRATE

Norocul nostru este că în perioada colhozurilor nu au fost utilizate toate pesticidele aduse în ţară, spun ecologiştii. Substanţele cu termenul expirat au rămas în depozite, fiind la fel de periculoase.

În perioada 2007-2008, în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Global de Mediu şi Banca Mondială, au fost evacuate în Franţa 1.269 de tone de pesticide. În 23 de localităţi sunt însă în continuare stocate circa 6.000 de tone.

Chiar şi depozitele golite prezintă pericol. După destrămarea URSS, acestea au fost repartizate în calitate de cote valorice.

„Unii ţărani au luat materiale de construcţii şi le-au folosit prin gospodărie. Au cărat până şi butoiaele de metal şi au pus murături în ele", precizează Mariana Grama.

Un bărbat din Gura Bâcului, Anenii Noi, a furat cărămizi de la vechiul depozit şi şi-a construit cu ele casă. „I-am spus să se mute pentru că e periculos să locuiască acolo, dar nici nu vrea să audă. Statul nu le poate oferi acestor oamenilor alte locuinţe", adaugă specialista de la Minsterul Apărării.

La Durleşti, iarna trecută un boschetar, fost profesor, s-a adăpostit într-o astfel de magazie, iar în satul Calfa din Anenii Noi s-a întâmplat o tragedie din acest motiv. Pe rând, au murit toţi membrii familiei. Un alt gospodar şi-a făcut adăpost pentru animale din resturile unui fost depozit. Într-o săptămână, i-au murit toţi porcii.

GARD ÎN GARD CU DEPOZITUL DE PESTICIDE

„În perioada sovietică depozitele au fost construite departe de zonele rezidenţiale. Cu anii, însă, localităţile au crescut şi locuinţele s-au apropiat de zona periculoasă", povesteşte ecologistul Vladimir Garaba. La Zâmbreni (Ialoveni), Crihana Veche (Cahul) şi Congaz (Găgăuzia), bunăoară, casele şi terenurile agricole au ajuns foarte aproape.

La Tătăreşti, Străşeni, casa din marginea satului este gard în gard cu fostul depozit. Acolo ţăranii îşi pasc fără frică păsările şi animalele. Constantin Josu, primarul localităţii, i-a avertizat pe oameni că-şi pun în pericol sănătatea. „Îmi răspund râzând că s-au obişnuit cu otrăvurile", se plânge edilul.

Autorităţile locale au înaintat anul trecut un proiect la Fondul Ecologic de Stat ca să conserveze materialele de construcţii într-un sarcofag. „Vom evacua şi solul de la o adâncime de jumătate de metru şi de pe o rază de şase metri în jurul depozitului", a explicat primarul. Pentru acest proiect Tătăreştiul va primi în curând 262.000 de lei.

Pericol de incendii

Ecologistul Vladimir Garaba consideră că Guvernul ar trebui să inspecteze urgent toate depozitele de pesticide, mai ales cele lichide. Pe căldură, vasele se fisurează şi otrăvurile se răspândesc în natură. În plus, există pericolul declanşării incendiilor. În prezent, este în derulare un proiect al Agenţiei Cehe pentru Dezvoltare.

Începând din toamnă, vor fi evacuate în Germania 200 de tone de pesticide lichide din raioanele Ocniţa, Cantemir şi Căuşeni. Acestea au fost reambalate cu câţiva ani în urmă, dar vasele au ruginit deja.

Pesticide ascunse în cariera de nisip

Depozitele de pesticide nu trebuie să se afle la o distanţă mai mică de 500 de metri de zona rezidenţială. „Chiar dacă pesticidele au fost evacuate, fără lucrări costisitoare de remediere, pericolul nu dispare", susţine Valentin Pleşca, responsabil din cadrul Ministerului Mediului pentru implementarea proiectului „Substanţe chimice şi substanţe periculoase".

Expertul spune că în Moldova au fost identificate 75 de locuri cu cel mai mare grad de poluare şi alte 300 cu poluare gravă. „Cel mai periculos este când alături sunt bazine acvatice sau păduri, căci astfel otrăvurile se răspândesc mai uşor în mediu", explică Valentin Pleşca.
Oficial, sunt înregistrate circa 6.000 de tone de pesticide.

Specialiştii susţin însă că ar fi mult mai multe, deoarece şi astăzi oamenii descoperă rezerve de care nu se ştia nimic. La Gura Bâcului, de exemplu, au fost găsite chimicale îngropate în cariera de nisip. Într-o altă localitate, un gospodar a găsit pesticide în timp ce săpa un beci şi a anunţat autorităţile.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md