Declaraţia finală a Summitului de la Riga, un „compromis rezonabil” pentru Republica Moldova

Liderii Uniunii Europene şi cei ai fostelor republici sovietice au adoptat o declaraţie comună în favoarea menţinerii Parteneriatului Estic, în pofida disensiunilor, la finalul Summitului de la Riga. Declaraţia finală face referire clară la aspiraţiile europene şi la alegerea europeană a statelor din Parteneriatul Estic care au încheiate Acorduri de Asociere şi este reiterat faptul că aceste state împărtăşesc cu UE valori comune.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, declaraţia Summitului de la Riga reprezintă un „compromis rezonabil”, ţinându-se cont de faptul că a fost negociată de cei 28 de membri ai UE şi cei 6 parteneri estici.

Pentru Republica Moldova acest rezultat este unul pozitiv, deoarece în paragraful 7 al declaraţiei se face o referinţă foarte clară la aspiraţiile europene şi la alegerea europeană a statelor din Parteneriatul Estic care au încheiate Acorduri de Asociere şi este reiterat faptul că aceste state împărtăşesc cu UE valori comune, precum supremaţia legii, statul de drept, drepturile omului, economia de piaţă, şi UE şi aceste state sunt pe deplin angajate să le promoveze mai departe, a apreciat Natalia German, citată de corespondentul IPN de la Riga.

Fiecare stat din Parteneriatul Estic poate să-şi aleagă obiectivul în raport cu UE

Potrivit Nataliei Gherman, este important faptul că în textul declaraţiei de câteva ori este menţionat principiul diferenţierii între statele din Parteneriatul Estic şi principiul „mai mult pentru mai mult”. Este clar specificat că fiecare stat din Parteneriatul Estic poate să-şi aleagă obiectivul în raport cu UE şi Uniunea Europeană va analiza acest obiectiv în mod individual. Republica Moldova trebuie oricum să ducă la capăt reformele iniţiate şi să implementeze toate standardele europene înainte de a lansa următoare etapă în relaţiile cu UE – cea a negocierilor de aderare, a declarat Natalia German.

Ministrul de externe a precizat că în textul Declaraţiei sunt menţionate realizările importante de care a dat dovadă Republica Moldova, mai ales după intrarea în vigoare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber, şi anume creşterea considerabilă a exporturilor produselor moldoveneşti pe piaţa UE.

Obiective pentru perioada de după Summit

De asemenea, în declaraţie sunt menţionate mai multe mecanisme şi instrumente care sunt puse la dispoziţie pentru perioada de după Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Este vorba despre mai multe instrumente pentru a spori şi a consolida businessul mic şi mijlociu. În speţă, e vorba despre un program prin care UE va investi în crearea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova şi alte state ale Parteneriatului Estic. La fel, este vorba despre finanţarea programelor de infrastructură şi de proiecte de interconectare la piaţa europeană energetică şi conectare la coridoarele europene de transport.

Declaraţia Summitului Parteneriatului Estic (PaE), care s-a desfăşurat pe 21 şi 22 mai în capitala letonă, recunoaşte aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, în baza principiului diferenţierii, şi lasă celorlalte trei state-partenere - Azerbaidjan, Armenia şi Belarus - dreptul să-şi aleagă un alt nivel de interes, mai transmite corespondentul IPN de la Riga.

Pe de altă parte - aşa cum se aştepta şi în pofida solicitărilor formulate de unii politicieni – declaraţia nu pomeneşte nimic despre perspectivele aspiranţilor de a deveni membri ai UE. La conferinţa de concluzionare a summitului, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, menţiona că „nimeni nu a promis că Parteneriatul Estic va oferi o cale automată spre statutul de membru al UE”. Principiul „mai mult pentru mai mult”, reiterat în declaraţia summitului, reflectă sugestia oficialilor europeni prin care s-a lăsat să se înţeleagă că totul trebuie făcut pas cu pas, inclusiv în cadrul acordurilor de asociere, şi că ţările aspirante mai au de făcut teme pe acasă.

"Am susţinut, în cadrul dezbaterilor, consolidarea rolului Parteneriatului Estic, ca instrument strategic pentru dezvoltarea relaţiilor UE cu vecinătatea estică, pentru promovarea stabilităţii, dezvoltării democratice şi prosperităţii în întreaga regiune", a declarat, vineri, preşedintele României, Klaus Iohannis, pe Aeroportul Henri Coandă, la revenirea de la Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. „Am apreciat ca necesară finalizarea cât mai rapidă a proceselor de ratificare a Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb de către statele membre ale Uniunii Europene. Sperăm ca acest proces să se încheie până la finele anului curent. Reamintesc faptul că România a fost primul stat membru care a ratificat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Am stabilit, de asemenea, că trebuie să ne concentrăm, în continuare, şi pe promovarea agendei de mobilitate cu statele partenere. Liberalizarea vizelor conduce la intensificarea contactelor umane, a schimburilor economice, educaţionale, culturale, pe întreg palierul dimensiunii umane. În acest sens, avem deja exemplul pozitiv al Republicii Moldova, pentru care regimul de vize a fost liberalizat în 2014”.  

Referinţă la anexarea Crimeei

Evidenţiind că fosta reuniune în acest format, desfăşurată acum 18 luni la Vilnius, a generat o confruntare cu Rusia, declaraţia include o referire complexă la anexarea ilegală a regiunii Crimeea de către Rusia, notează Mediafax, depăşind oarecum aşteptările scepticilor.

Prognozele au fost că unele ţări se vor împotrivi unor asemenea sintagme. Azerbaidjan, într-adevăr, a trebuit să se lase mult convinsă până a-şi pune semnătura, şi, potrivit unor surse, chiar a fost pe punctul de a renunţa, dar se pare că obiecţiile au vizat mai mult textul referitor la Karabahul de Munte din declaraţie.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a sunat pe preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, în tentativa de a evita asocierea conflictului din Nagorno-Karabah cu Parteneriatul Estic. Donald Tusk a explicat că Azerbaidjanul doreşte consolidarea cooperării cu Uniunea Europeană.

Ce înseamnă Parteneriat Estic

Parteneriatul Estic a fost iniţiat de Polonia şi Suedia în 2009 cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile între UE şi Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Republica Moldova. 

Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat acorduri politice şi comerciale cu UE vara trecută şi vor să adere la blocul european. UE plănuieşte să consolideze relaţiile cu aceste trei ţări, diferenţiindu-le de ceilalţi membri ai Parteneriatului, Azerbaidjan, Armenia şi Belarus.

Moldova rămâne singura ţară din Parteneriatul Estic care are regim liberalizat de vize cu UE. Georgia şi Ucraina nu au reuşit să smulgă promisiuni concrete, în acest sens, la Riga. O promisiune a fost că se va reveni la acest subiect la sfârşitul anului, în funcţie de progresele înregistrate.

Următorul Summit al Parteneriatului Estic va avea loc în 2017, iar delegaţia Republicii Moldova a pledat pentru ca acesta să aibă loc la Chişinău.