De ce suntem indecişi şi ne este frică de Uniunea Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Datele unui nou sondaj arată că moldovenii sunt nehotărâţi în privinţa viitorului ţării lor: 44% vor în UE, iar alţi 40% – în Uniunea Vamală. Experţii pun divizarea pe seama dezinformării populaţiei.

Potrivit cercetării comandate de Comisia Atlantică Slovacă şi Institutul pentru Politici Central Europene, în ultimii ani susţinerea publică a Uniunii Europene s-a erodat. Majoritatea respondenţilor susţin că politica externă a ţării noastre este orientată spre Vest (46%), iar 19% cred că suntem orientaţi spre Est. Aproape jumătate din populaţie agreează politica promovată de actuala guvernare, iar o treime o dezaprobă.

Fiecare al doilea cetăţean crede că UE este interesată de dezvoltarea unor relaţii mai apropiate cu Republica Moldova, iar fiecare al treilea susţine contrariul. Interesul UE pentru Republica Moldova constă în îmbunătăţirea nivelului de trai al moldovenilor afirmă 14% dintre respondenţi, alţi aproape 8% spun că este vorba de extinderea graniţelor UE şi 6% invocă intensificarea influenţei în regiune. O cooperare mai bună cu UE ar aduce moldovenilor mai multe beneficii economice cred 38% din moldoveni, iar 36% consideră că vom avea îmbunătăţiri la capitolul comerţ şi acces la produse şi servicii.

Cu ce asociem Vestul şi Estul

O bună parte dintre moldoveni cred că am avea beneficii şi în cazul în care am coopera cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Majoritatea beneficiilor vor fi resimţite în domeniul comerţului (47%) şi la capitolul locuri de muncă şi pensii (37%). Fiind puşi însă în situaţia de a alege între UE şi Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, 44% au optat pentru UE, iar 40% - pentru Uniunea Vamală. Totodată, în cazul în care trebuie să aleagă între trei opţiuni, cu Vestul, cu Estul sau cu ambele, o pătrime din respondenţi ar alege colaborarea cu ambele.

Majoritatea moldovenilor au o părere pozitivă despre UE: 46% o asociază cu democraţia, 41% - cu drepturile omului, 32% - cu lipsa corupţiei, 31% - cu economia de piaţă, iar 30% - cu pace şi stabilitate. Uniunea Vamală este asociată cu economia de piaţă, de 28% din respondenţi, 26% - cu pace şi stabilitate, 20% - cu prosperiatate economică, 18% - cu lipsa corupţiei, iar 16% - cu securitate. Acelaşi studiu arată că moldovenii ştiu puţine despre UE. Circa 43% din conaţionali nu au auzit de Acordul de Asociere, pe care Republica Moldova ar urma să-l semneze cu UE, iar peste 60% n-au auzit nici de cel de Acordul de Liber Schimb, nici de Parteneriatul Estic din care facem parte din 2009.

UE nu este capabilă să ofere soluţii rapide. Rusia are instrumente destul de puternice şi operează într-o zonă gri. Balazs Jarabik, consultant la Institutul pentru Politici Central Europeane

Frica de schimbare

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, susţine că rezultatele studiului sunt optimiste, şi are o explicaţie pentru reticienţa moldovenilor. „Ce îi sperie pe oameni? Frica de schimbare. Fie că e vorba de o ţară, de o organizaţie sau familie au loc aceleaşi procese psihologice, iar schimbare întotdeauna este înfricoşătoare. Ne îndreptăm spre un punct de transformare de la moştenirea sovietică spre una antagonică, de ceea ce mulţi consideră că e un mediu competitiv cu cea mai mare piaţă din lume“, susţine ambasadorul UE.

Diplomatul vine şi cu soluţii. „Suntem pe calea cea bună, dar trebuie să lucrăm din greu. Trebuie efectuate reformele, urmează implementarea Acordului de Asociere, pregătirea terenului pentru mediul de afaceri, colectarea mai transparentă a taxelor etc.“, adaugă şeful reprezentanţii UE la Chişinău. Robert Kirnag, ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova, susţine că schimbările se vor produce în timp. „Trebuie să vă faceţi bine temele pentru acasă pentru că reformele vă vor aduce şi rezultate. Nimeni nu vă poate da soluţii pe termen scurt, UE oferă soluţii pe termen lung“, spune Robert Kirnag.

Mesajul nostru pentru rusofili trebuie să fie clar: «Proiectul integrării europene nu este unul antirusesc, pur şi simplu cel al Federaţiei Ruse a întârziat cu 11 ani. Igor Boţan, analist

O societate debusolată

Analiştii explică nehotărârea moldovenilor prin divergenţele politice dintre guvernare şi opoziţie. „Era absolut necesar să păstrăm această competiţie, care să ne convingă cine promovează integrarea europeană. Nu a fost să fie şi de aici vin şi atitudinile şi replicile dintre opoziţie şi guvernare“, explică analistul Igor Boţan. Comentatorul afirmă că este vorba şi de o dezamăgire psihologică: „La început cetăţenii au fost entuziasmaţi de cât de atractivă este UE, iar apoi s-a dezbătut problema şi s-a spus că Parteneriatul Estic este un proiect de menţinere la distanţă, de fapt aşa a fost de la început. De aceea avem şi aceste rezultate“.

Victor Chirilă, directorul executiv al Asocieţiei pentru Politică Externă, susţine că UE, dar şi autorităţile trebuie să informeze populaţia şi să acţioneze mai eficient la presiunile Rusiei. „Dacă aceste reforme erau explicate cuvenit, atunci încrederea în ele ar fi fost mai mare. Aş vrea ca partenerii din UE să înţeleagă că soft powerul pe care îl promovează în regiunea noastră are sorţi de izbândă în momentul în care va face faţă instrumentelor dure ale Federaţiei Ruse, care fac parte din jocul geopolitic pe care Rusia încearcă să-l impună Uniunii Europene“, cochide expertul.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite