Cum au fost spălate 22 de miliarde de dolari pe teritoriul Republicii Moldova. „Laundromatul“ FSB şi al vărului lui Putin

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Circa 22 de miliarde de dolari au fost „spălate“, în perioada 2011-2014, în Republica Moldova. Această operaţiune a fost denumită simbolic „Laundromatul“, fiind cea mai mare schemă de spălare de bani din istoria Europei de Est.

În ultimii ani, în diferite regiuni ale lumii au fost deschise o mulţime de dosare penale pe acest caz, iar un şir de bănci europene implicate în schemă au fost lipsite de licenţă sau sancţionate.

Cu toate că cel mai prejudiciat stat a fost Rusia, aceasta este ţara în care investigaţia este tergiversată. Mai mult, recent, autorităţile de la Chişinău, prin intermediul unei note de protest transmise Ambasadorului Rusiei în Moldova, Farit Muhametşin, au învinuit serviciile speciale ruse că boicotează şi nu cooperează cu organele de drept moldoveneşti în desfăşurarea anchetei şi că ele ar încerca să intimideze persoanele implicate în investigaţie, prin a-i hărţui şi interoga neîntemeiat la frontiera rusă, chiar dacă aceştia se află în vizite oficiale la invitaţia părţii ruse.

Jurnaliştii de la Novaya Gazeta au obţinut date exclusive despre transferurile banilor în conturile companiilor implicate în spălarea celor 22 de miliarde de dolari. Banii scoşi din Federaţia Rusă au ajuns în 732 de bănci din 96 de ţări ale lumii, ei fiind recepţionaţi de 5.140 de companii din jurisdicţii diferite, începând cu SUA şi terminând cu Africa de Sud, China şi Australia.

Cum funcţiona „Laundromatul”

Operaţiunea standard de spălare de bani avea loc prin intermediul a două companii, înregistrate de regulă în Marea Britanie. Companiile respective intrau în firme offshore, formând un lanţ lung care excludea şansele de a fi identificat beneficiarul final. Cu toate acestea, procurorii au temei de a crede că în toate cazurile a fost vorba despre aceeaşi persoană fizică sau de acelaşi grup. Toate firmele offshore implicate în schemă erau înregistrate în Belize.

Companiile semnau un contract, conform căruia una dintre companii oferea alteia un credit. De obicei, sumele variau între 100 de milioane şi 800 de milioane de dolari. În realitate, transferurile de bani nu aveau loc. Contractul prevedea că garantul de rambursare a banilor vor fi anumite structuri comerciale din Rusia, conduse de un oarecare cetăţean al Republicii Moldova. Acest fapt permitea examinarea cazurilor de nerambursare a datoriilor în judecătoriile din Moldova.

Atunci când partea care lua „împrumutul” nu returna banii „creditorului”, obligaţiunile de rambursare a creditului treceau la persoana „garant”, în frunte cu managerul din Moldova. Creditorul se adresa în instanţa moldovenească şi în mod previzibil câştiga cazul. Garantul, fără a pune mare rezistenţă, recunoştea obligaţiile sale faţă de creditor, iar judecatătorii (doar în baza faptului că garantul recunoştea obligaţiunea) emitea o hotărâre prin care acesta trebuia să ramburseze suma împrumutată.

Compania rusă-garant transfera mjloace financiare de provenienţă neclară pe un cont special, deschis de compania creditor doar în Moldinconbank (Moldova), care se află în legături strânse cu Veaceslav Platon. Formal, banca trebuia să verifice provinienţa banilor, dar nu o făcea. De acolo, în mod absolut legal, banii se duceau spre UE, pe un alt cont al companiei creditoare care era deschis, de fiecare dată, în Letonia, la Trasta Komercbanka. Aceştia erau deja bani de provenienţă clară şi legală. 

Reprezentanţii FSB au venit la Chişinău pentru „a contribui” la investigarea fraudei

În septembrie 2014, la Chişinău au sosit de la Moscova într-o operaţiune importantă şi secretă două persoane. Trecând controlul vamal ei ar fi putut părea suspecţi pentru poliţiştii de frontieră, deoarece paşapoartele ruse ale acestora erau eliberate în aceeaşi zi şi doar cu o zi înainte de a veni la Chişinău. Însă Poliţia de Frontieră a fost anunţată despre această vizită, de altfel mult aşteptată, şi în care s-au pus speranţe mari.

Era vorba despre cetăţenii ruşi Alexei Şmatov şi Evghenii Volotovskii, ambii ofiţerii FSB, care se ocupau de supravegherea sistemului financiar-creditar al Rusiei. Scopul vizitei ofiţerilor respectivi era să participe la o şedinţă comună cu organele de drept din Moldova, în vederea cooperării în investigaţia cazului de spălare a celor 22 de miliarde de dolari, realizată prin hotărârile emise de instanţele judecătoreşti din Republica Moldova.

În timpul vizitei cetăţenilor ruşi la Chişinău, aceştia erau însoţiţi de un angajat al Ambasadei Rusiei în Moldova. Volotovskii şi Şmatkov s-au întors la Moscova după cele două zile petrecute în capitala Moldovei. Din acel moment, potrivit autorităţilor moldoveneşti, serviciile speciale ruse au făcut tot posibilul pentru a tărăgăna investigaţia, iar oficialii moldoveni care vizitau Rusia erau supuşi presiunilor la frontieră. Acest dosar deja a provocat un scandal diplomatic între Rusia şi Moldova.

FSB, în spatele schemei? 

Săptămâna trecută, agenţia de presă Reuters, făcând referire la surse din organele de drept ale Republicii Moldova, a notat că în spatele schemei de spălare de bani prin Moldova ar sta unii ofiţeri ai FSB. În mod special, Reuters îl citează pe adjunctul procurorului general, Iurie Garaba, cel care două luni în urmă ar fi fost reţinut pe Aeroportul din Moscova, în pofida faptului că el a sosit în Rusia în componenţa unei delegaţii oficiale. Autorităţile moldoveneşti spun că în total ar fi vorba de 25 de oficiali de stat care au fost supuşi presiunilor din partea serviciilor speciale ruse, în ultimele luni. Unul dintre colaboratorii MAI chiar ar fi fost interogat în ultima vreme de aproximativ 35 de ori.

Chişinăul consideră că aceste acţiuni nu sunt legate atât de politica Kremlinului, ci de dorinţa unor structuri din cadrul FSB care vor să tergiverseze investigaţia de spălare de bani. În nota de protest adresată autorităţilor de la Moscova este menţionat că serviciile speciale ruse ignoră solicitările de informaţii venite din partea organelor de drept moldoveneşti.

„Avem impresia că Volotovskii şi Şmatov au venit la Chişinău nu pentru a ne ajuta, dar pentru a afla cât de profund am intrat noi în investigaţie şi a primi toate materialele noastre. După aceea, cu noi au început a juca un ping-pong, toate solicitările adresate erau retrimise dintr-o structură a FSB-ului în alta”, spune unul dintre ofiţerii organelor de drept din Moldova, dorind să-i fie păstrat anonimatul. 

Firme pe numele unor cetăţeni care habar nu aveau că prin intermediul lor se spală miliarde

În anul 2011, cetăţeanul rus Nicolai Gorohov, în vârstă de 62 de ani, domiciliat într-o suburbie a Moscovei, era în căutare de lucru. El a sunat la un număr, în urma unui anunţ dintr-un ziar, şi i s-a propus să devină registrator şi să înregistreze pe numele său mai multe firme, pentru fiecare primind câte 800 de ruble (14 dolari după cursul actual). În total, pe numele lui au fost înregistrate 36 de companii. 

Doar de pe una dintre firmele înregistrate pe numele pensionerului Gorohov, „Legat”, au fost scoase 1.4 miliarde de ruble (475 de milioane de dolari după cursul actual).

Cum acţiona judecătorul

În ianuarie 2011, compania Valemont Properties Ltd, din Marea Britanie ar fi „cumpărat” bilete de ordin de la o altă firmă din aceeaşi ţară, Goldbridge Trading Ltd ( Wikipedia: Bilet de ordin - este un efect comercial, înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadenţă unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin se aseamană cu o recunoaştere de datorie de către debitor, faţă de creditorul său). Valoarea nominală a biletului de ordin era de 400 de milioane de dolari. Garantul biletelor de ordin erau câteva companii din Rusia, printre care şi „Legat”, ce aparţinea lui Gorohov, dar şi companii pe numele moldoveanului Maxim Mişecikin.

Atunci când a venit timpul să fie achitaţi banii pentru biletele de ordin, toţi contribuabilii (Goldbridge Trading, firmele ruse şi cetăţeanul din Moldova) au afirmat că nu recunosc datoria şi că nu au bani. Compania Valemont Properties a decis în aprilie 2012 să se adreseze Judecătoriei raionului Râşcani, unde îşi avea adresa de domiciliu Maxim Mişecikin. Tot rolul acestuia, care în viaţa lui nu a văzut 400 de milioane de dolari, consta în faptul de a garanta o jurisdicţie moldovenească, unde organizatorii deja aveau schema bine pusă la cale.

La sfârşitul lunii aprilie 2012, judecătorul Valeriu Gâscă a emis o hotărâre în favoarea Valemont Properties de 400 de milioane de dolari. Potrivit presei de la Chişinău, Gâscă, la fel ca ceilalţi judecători implicaţi în spălarea de bani, emiteau o hotărâre similară.

Astăzi este cunoscut faptul că biletele de ordin, garanţii şi hotărârile judecătoreşti erau fictive. Scopul principal era de a obţine circumstanţe legale de a scoate banii din Rusia.

Schema a fost iniţiată în anul 2010 de „spălătorii de bani” ruşi. În acea perioadă ei s-au confruntat cu mari probleme în a legaliza banii de provenienţă neclară, deoarece precedenta procedură de legalizare a banilor prin a-i trimite peste hotare sub forma unui import fictiv nu mai funcţiona. 

Toată inovaţia „Laundromatului” a constat în faptul că „spălătorii de bani” primeau garanţia sigură că banii vor fi transferaţi legal peste hotare prin hotărârea instanţei judecătoreşti.

După ce Valeriu Găscă a emis hotărârea prin care a Valemont Properties a încasat 400 de milioane de dolari, pe acest caz s-a implicat executorul judecătoresc Svetlana Mocan. Ea a trimis scrisori spre băncile moldoveneşti prin care solicita să fie scoase în mod obligatoriu sumele de bani pe care trebuiau să le achite datornicii, de pe conturile lor, în caz că conturile respective sunt pe teritoriul ţării. În alte situaţii şansele de a descoperi firmele ruse în Moldova erau egale cu zero, dar în istoria cu „Laundromatul“, totul era prevăzut din timp. 

Rolul executorului judecătoresc în schema criminală

Svetlana Mocan avea deschise conturi bancare în Moldindconbank. Fericita întâmplare a făcut ca în acel timp să fie deschide la Moldindconbank conturile corespondente ale băncilor ruse MAST-banca şi Interkapital Banc. Anume în aceste bănci a fost deservită firma „Legat”. Primind ordinul executorului judecătoresc, banca moldovenească a scos de pe conturile băncilor ruse sumele necesare de bani pentru acoperirea datoriei fictive către „Legat”. După ce ajungeau pe conturile Svetlanei Mocan, banii erau convertiţi în dolari şi transferaţi în Marea Britanie la companoa Valemont Properties.

Astfel, în urma acestui ordin judecătoresc, în perioada iulie - septembrie 2012, din „numele” firmei „Legat” au ajuns pe conturile Valemont Properties tocmai 1.4 miliarde de ruble (475 de milioane de dolari).

MAST banc şi Interkapital intrau în grupul băncilor lui Serghey Maghin, condamnat în 2017 pentru crimă organizată, care se ocupă de spălarea banilor

Însă Serghey Maghin nu a fost unicul „spălător de bani” care lucra pe schema moldovenească, iar companii de genul „Legat” existau sute.

Pe conturile Svetlanei Mocan, în timpul operaţiunii de spălare de bani, au ajuns 17 miliarde de dolari.

Schema, prezentată în detaliu

În total, în transferurile de bani către Moldindconbanc, cu ajutorul hotărârilor fictive ale instanţelor judecătoreşti din Moldova, au fost implicate aproape 20 de bănci ruse. Majoritatea au rămas fără licenţă pentru operaţiuni bancare suspecte. 

În top cinci bănci ruse care au trimis cei mai mulţi bani în Moldova se află două bănci ale lui Alexandr Grigoriev. Prin băncile acestuia, Ruskii zamelinyi banc (Русский земельный банк) şi Zapadnîi (Западный), în Moldova au ajuns 10 miliarde de dolari. 

Actualmente, cetăţeanul rus Alexandr Grigoriev se află în arest, însă nu pe dosarul „Laundromatul”. Atunci când băncile lui se ocupau de spălările de bani pe teritoriul Republicii Moldova, în consiliul de directori al Ruskii Zamelinyi Banc era şi Igor Putin, vărul lui Vladimir Putin. Anterior, Igor Putin a fost membru al consiliului de directori din Master Banc, instituţie rămasă fără licenţă pentru implicare în spălare de bani.

De asemenea, Grigoriev avea şi un alt partener influent la bancă. Este vorba de generalul FSB, Iurii Ansimov. Acesta avea rolul să supravegheze activitatea băncii. Sub această supraveghere din Rusia au fost scoase 930 de milioane de dolari prin schema moldovenească.

Amintim că pe 20 septembrie 2016, 15 judecători şi 3 executori judecătoreşti din Moldova au fost reţinuţi de CNA. Aceştia au fost puşi sub învinuire de spălare  a circa 18 miliarde de dolari prin intermediul judecătoriilor din ţară.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite