Cum au fost puşi la bătaie banii din sistemul de sănătate în schema miliardului furat

În autodenunţul omului de afaceri Ilan Shor, în care mărturiseşte cum l-a mituit pe fostul premier al Republicii Moldova Vlad Filat pentru a-şi dezvolta afacerile, sunt pomenite mai multe nume. Cel mai cunoscut este cel al lui Mircea Buga, fostul director al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi fostul ministru al Sănătăţii în Guvernul Gaburici. Pe scurt, Buga este persoana care gestiona una din instituţiile cu cel mai mare buget.

Implicarea ex-directorului CNAM şi fostului ministru al Sănătăţii, Mircea Buga, în schema miliardului furat, trezeşte mai multe semne de întrebare. În autodenunţul făcut public, despre care procurorii spun că este autentic, omul cheie în gestionarea celor trei bănci falimentare, Ilan Shor, declară că a lucrat cu Buga „direct”. Având în vedere că CNAM, instituţia care gestionează peste 4 miliarde de lei în fiecare an, este una din instituţiile de stat cu cel mai mare buget, aceasta probabil a fost considerată o soluţie pentru lipsa de lichidităţi formată, ca urmare a furturilor. În aceste condiţii este firesc să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu banii din Sănătate pe care directorul CNAM, după cum afirmă Shor, i-a direcţionat la Unibank, după ordinele fostului premier Vlad Filat şi dacă aceştia s-au mai întors înapoi în conturile Companiei.

Sanatate INFO a făcut o reconstituire cronologică a evenimentelor şi deciziilor oficiale legate de banii din domeniul Sănătăţii al Republicii Moldova, dar şi de „furtul miliardului” din sistemul bancar din ţară.

Autodenunţul lui Ilan Shor va cutremura mai multe scaune şi reputaţii formate cu anii. De departe ex-premierul Republicii Moldova este singurul care urmează să dea explicaţii. Deşi neclar deocamdată, în declaraţiile lui Shor, ale căror veridicitate ar trebui să fie dovedită, apar doar câteva nume, printre care şi cel al lui Mircea Buga, pe atunci director la CNAM, instituţie pe care Shor a încurcat-o cu CNAS (Casa Naţională de Asigurări Sociale).

În declaraţiile pentru procurori Shor spune că după ce s-au format goluri de lichidităţi în Banca Socială şi Unibank Vlad Filat ar fi intervenit prin „ordine” la directorul SA Franzeluţa şi CNAM să-şi redirecţioneze aici veniturile. Astfel s-ar fi asigurat o sumă de 600 de milioane de lei de pe conturile celor două.

Aşadar, câţi bani din CNAM au fost investiţi în băncile falimentare şi ce s-a întâmplat ulterior cu ei? Vă propunem o reconstituire cronologică, cu date oficiale, pentru a contura câteva scenarii.

În 2013 CNAM a planificat venituri în sumă de 4,161 miliarde de lei, în creştere faţă de anul 2012, cu un deficit de 65 de milioane de lei. În acelaşi an, SA Franzeluţa face public în raportul său o creştere spectaculoasă de venituri, publicând o cifră de vânzări de aproximativ 600 de milioane de lei.

Octombrie 2012 - noiembrie 2014 – potrivit raportului KrollIlan Shor preia, prin firme intermediare, acţiunile BEM, Banca Socială şi Unibank.

Începutul anului 2013 – Potrivit depoziţiilor lui Shor, Filat ar fi cel care l-a presat să cumpere activele de la BEM în valoare de 1 miliard de lei. Potrivit aceluiaşi proces-verbal, Shor are întâlniri cu Mircea Buga, după ce Filat  a „dat ordine” să fie transferate mijloace băneşti către Unibank. „Ce-i drept, Filat a asigurat venituri suplimentare la Unibank prin transferul la această bancă a unor sume rămase de la SA Franzeluţa şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină (aproximativ 600 de milioane de lei). Cu Mircea Buga eu am discutat direct după ordinele lui Filat. SA Franzeluţa lucra direct cu Unibank”, a scris acesta în autodenunţul său.

! Prin instituirea unui grup de lucru la 25 octombrie 2013, CNAM trimite scrisori la 7 instituţii financiare, unde solicită „informaţii” privind rata dobânzii  pentru plasare pe un termen de o lună, trei luni şase şi 12 luni a sumelor de 10, 20, 40 şi respectiv 50 de milioane de lei cu dreptul de retragere a sumelor până la scadenţa acestora! La sfârşitul anului 2013 CNAM avea mijloace băneşti în sumă de 140 de milioane de lei la o bancă comercială!

La începutul anului 2014 veniturile CNAM se aprobă la 4, 723 miliarde de lei, inclusiv pe fondul majorării poliţei medicale de la 3,5 la 4,00 (în total 8 procente) contribuţie procentuală de la salariaţi şi angajatori, şi de la 3.300 de lei la 4.056 lei în sumă fixă, cu un deficit de 100 de milioane de lei.

21 iulie 2014 – În Monitorul Oficial este publicată Legea Fondurilor asigurărilor obligatorii de asigurări medicale cu modificările operate, pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea. Astfel, Guvernul taie 69 de milioane de lei din contul CNAM. Explicaţia – statul a transferat mai puţini bani pentru programe naţionale şi pentru persoanele asigurate de Guvern. Astfel, la capitolul venituri CNAM înregistrează deja 4.654 miliarde de lei. Deficitul atinge 250 de milioane de lei. Deputaţii din Comisia Sănătate, Protecţie Socială şi Familie spun că aud prima oară despre decizia de a micşora bugetul CNAM.

8 august 2014 – Curtea de Conturi atrage atenţia, într-un raport al său, că CNAM a plasat mijloace băneşti în sumă de 140 de milioane de lei la o bancă comercială, în baza a trei contracte de depozit semnate în 2012, cu termenul de scadenţă prelungit prin mai multe acorduri adiţionale. Potrivit raportului Curţii de Conturi publicat în Monitorul Oficial la 8 august 2014, 90 de milioane constituiau „mijloace nevalorificate din fondul de profilaxie”, iar 50 de milioane – din fondul de rezervă.

Banca comercială nu fusese aleasă prin tender aşa că Curtea de Conturi recomandase CNAM să organizeze un tender „în scopul asigurării integrităţii resurselor financiare, rentabilizării depozitelor şi evitării riscurilor aferente prejudicierii intereselor publice”. În consecinţă, directorul CNAM semnează pe 25 octombrie 2013 un ordin pentru instituirea unui grup de lucru care să organizeze concursul. Într-un final membrii grupului de lucru au trimis doar scrisori pentru prezentarea ofertelor la şapte bănci, pentru ca în final să decidă păstrarea banilor la aceeaşi bancă comercială. La scurt timp, Mircea Buga obţine al doilea mandat de director general, fiind singurul candidat.

Între 24 – 30 noiembrie 2014 -  Potrivit raportului companiei Kroll anume în această perioadă din BEM şi ulterior Unibank şi Banca Socială ajung pe conturile mai multor firme necunoscute din Moldova şi apoi pe firmele off-shore ale lui Ilan Shor aproximativ 18 miliarde lei. Nu este clar dacă în 18 miliarde „migrate” spre firmele lui Shor se conţin şi banii publici din CNAM, depuşi la Unibank.

Noiembrie 2014 – Iurie Leancă, pe atunci premier, ia decizia în secret de a transfera 10 miliarde de lei către cele trei bănci falimentare prin care fuseseră scoase 13 miliarde de lei.

Decembrie 2014 - ianuarie 2015 – spitalele se confruntă cu o criză acută de medicamente. CNAM neagă că ar avea datorii către spitale.

Decembrie 2014 – CNAM nu poate retrage (!) din banca comercială, cu care a semnat mai multe contracte încă în 2012, suma depozitată de 115 milioane de lei, formându-se datorii de 102 milioane lei către spitale. Din acest motiv, executarea fondului de bază al CNAM a fost, de facto, de 4,3 miliarde de lei.

! CNAM a dispus de trei conturi de depozite în baza a trei contracte încheiate cu o bancă privată în iunie 2012 al căror sold la 31 decembrie 2014 constituia 115 milioane de lei, cu o dobândă încasată de 15,6 milioane de lei. Pe parcursul anului 2014 CNAM a iniţiat procedura de retragere a surselor financiare din depozite, dar nu a putut retrage sumele!

Ianuarie 2015 – CNAM reuşeşte să retragă banii din banca comercială, aflată din noiembrie sub administrare specială, instituită de BNM.

12 februarie 2015 – Mircea Buga este desemnat candidat la funcţia de ministrul al Sănătăţii în Guvernul Leancă 2, care nu obţine votul de încredere al Parlamentului. Peste şase zile acesta devine ministru al Sănătăţii în Guvernul Gaburici.

Martie 2015 – deficitul CNAM ajunge la 100 de milioane de lei, din motiv că Ministerul Finanţelor întârzie transferurile.La rândul său, Ministerul Finanţelor recunoaşte că nu sunt suficiente acumulări la buget.

Iulie 2015 – cel mai recent raport al Curţii de Conturi scoate la iveală imensa datorie de jumătate de miliard de lei pe care au acumulat-o spitalele. Tot atunci, CNAM prezintă un raport de executare a fondurilor la CNAM unde se vorbeşte deja de o reducere a fondurilor nu de 69 de milioane de lei, ci de 121 milioane din contribuţia statului, adică aproximativ 6 milioane de euro.

Acum, CNAM şi Ministerul Finanţelor ţin în secret suma datoriilor pe care o au cei de la Finanţe către companie. Deşi am solicitat aceste informaţii deja de două săptămâni, responsabilii refuză să ne comunice cifra. Nici Mircea Buga nu a răspuns la apelurile noastre până la momentul publicării acestui articol.

Sursa: Sanatate INFO