Credințe și obiceiuri de Mărțișor, în Republica Moldova

Contrar credințelor moderne, 1 Martie nu este și începutul primăverii în calendarul popular. De fapt, primăvara începe chiar pe 24 februarie, de Drabogete. Strămoșii noștri credeau că atât Dragobetele, cât și Mărțișorul erau fii Babei Dochia.

„Dragobetele este considerat cap de primăvară, de unde sărbătorile specifice reînvierii naturii se țin lanț. În credința populară, dragostea și primăvara sunt un întreg. Încă de la vechii daci și romani, Martie înseamnă pragul dintre iarnă și vară. Ulterior, semnificația s-a extins asupra conceptului de întuneric și soare, sau rece și cald. Această bipolaritate este simbolizată astăzi de firele albe și roșii ale mărțișorului", spune Tudor Colac, doctor în etnografie la Academia de Științe a Moldovei.

Obiceiurile populare moldovenești nu se opresc la mărțișor. În unele locuri, fetele iau apă din ultima zăpadă, cu care își spală părul. La 30 sau chiar 40 de zile de când au primit primul mărțișor, tinerii agață șnurul alb-roșu de ramura unui copac roditor.

„Acest obicei ține de uniunea din cupluri. Este o expresie a reciprocității și a dragostei", a mai spus Tudor Colac.

La țară, în sudul Moldovei, gospodinele prepară bucate din primele plante comestibile de primăvară, care cresc în pădure. Printre acestea se numără usturoiul sălbatic și grâușorul, ambele folosite în salate. Tradiția spune că în această lună, asemenea tuturor celora care conțin în denumirea lor litera „r", se bea vin roșu.

Alesul Babelor datează de pe vremea romanilor

Vechii daci înnodau fire în alb și negru cu monezi de aur, pe care apoi le atârnau de crengile copacilor proaspăt înfloriți, în speranța unui an mai roditor decât cel precedent.

Tot de Mărțișor, conform mitologiei romane, fetele purtau mărțișorul la gât, iar apoi îl aruncau în aer rugând soarele să le redea frumusețea primăverii. Tot din civilizația romană datează și alesul Babelor, obicei prin care vremea urâtă sau senină din ziua aleasă semnifică destinul personal, în acel an.