Românii din Ucraina: cei care susţin Rusia s-au învăţat precum câinele după căruţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica
românească din satul Hagi-Curda/ Kamâşovka a stârnit nenumărate pasiuni de-a
lungul ultimilor ani. Foto Adevărul Moldova
Biserica românească din satul Hagi-Curda/ Kamâşovka a stârnit nenumărate pasiuni de-a lungul ultimilor ani. Foto Adevărul Moldova

Românii din Sudul Basarabiei nu sunt priviţi cu ochi buni de autorităţile ucrainene. Şcolile cu predare în limba română au fost ucrainizate în întregime în ultimii ani. De asemenea, românii au un acces limitat la informare, nu li se acordă asistenţă medicală şi sunt catalogaţi drept spioni, fiindcă merg la biserica ce se supune Mitropoliei Basarabiei.

Tudor Iordăchescu este locuitor al satului Kamâşovka (fost Hagi-Curda, unde funcţionează unica parohie a Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul Ucrainei - n.n.). La cei 69 de ani, bărbatul mai speră că românii de acolo vor avea aceleaşi drepturi ca şi ucrainenii, iar raionul Ismail va fi o „regiune înfloritoare”.

Istoria parohiei de la Hagi-Curda

În anul 1995, în satul Kamâşovka exista o singură parohie, cea care se supunea Mitropoliei Basarabiei. „Pentru a avea un preot stabil, ne-am adresat Mitropolitului Petru al Basarabiei. El l-a trimis la noi pe părintele Anatol Cristea, care a început slujbele regulat la care se adunau şi copii”, povesteşte Tudor Iordăchescu. Când autorităţile de acolo au înţeles că ei aparţin Mitropoliei Basarabiei „au început să le pună beţe în roate”. În acele timpuri, Mitropolia Basarabiei nu era încă înregistrată juridic în Republica Moldova. „Astfel, ei spuneau că noi suntem impostori, eretici, chiar şi catolici ne-au numit. Iar după doi ani de slujire, părintele Anatol Cristea a fost expulzat din sat, pe motiv că ar fi spion român. El a fost primul preot care a reorganizat parohia, care a adunat credincioşii la un loc. Pe urmă li s-a trimis un alt preot, însă oamenii nu l-au acceptat. Astfel, de la formarea Parohiei în Kamâşovka şi până în prezent, locuitorii au fost slujiţi, pe rând, de vre-o 12 preoţi.

Mişcarea Moscovei

Dispersarea parohiei în două a avut loc în anul 1999, când în sat a venit părintele Alexei Grecu. În prezent, la Kamâşovka sunt două biserici. Una, care este subordonată Mitropoliei de la Moscova şi condusă de părintele Alexei Grecu şi o a doua, construcţia căreia a început în anul 2007 şi care se subordonează Mitropoliei Basarabiei. Aceasta din urmă a fost ridicată pe teritoriul privatizat de Vasile Iordăchescu, epitropul bisericii.

Ucrainenii s-au înhâtrit

Biserica condusă de Vasile Iordăchescu nu a avut până acum un preot care să slujească permanent. „De la construcţia ei, am avut şase preoţi care au condus slujbele bisericeşti. Lumea vine la biserică, însă avem nevoie de un preot permanent. Mai ales acum, când lumea s-a mai dezgheţat când au văzut ce face Rusia cu războiul acesta în Ucraina. Oamenii mor, lor însă nu le pasă” spune Tudor Iordăchescu, fratele epitropului. În prezent, la biserica din Kamâşovka vine în fiecare sâmbătă preotul Anatol Curtev din satul Anadol, raionul Reni.

„Am înţeles că părintele Anatol are o parohie şi la Reni şi vrea să deschidă o a doua biserică care s-ar supune Mitropoliei Basarabiei. Dar nu cred ca ucrainenii îi vor da voie, pentru că atunci când au văzut că au scăpat momentul cu biserica noastră, s-au înhâtrit. Au făcut aşa legi ca să nu mai poată construi nimeni biserică românească în Ucraina” crede Iordăchescu.

Oamenii fug de recrutări

Odată cu războiul din Ucraina suferă şi satul cu cele două biserici. Despre recrutările care au avut loc în satul Frecăţei (r. Reni), Tudor Iordochescu spune că „Nu este un lucru normal. În primul rând noi suntem români. Nu avem nimic cu războiul din Ucraina. Dar fiindcă trăim în Ucraina, vrei nu vrei, bea Gheorghe agheasmă, căci eşti cetăţean al Ucrainei. Oamenii găsesc diferite moduri de a fugi din sat, de obicei nelegitime, pentru a nu fi recrutaţi”.

Tratament cu probleme

Tudor Iordăchescu spune că românii din Sudul Basarabiei întâmpină dificultăţi în Ucraina şi atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. De aceea, majoritatea vin la Chişinău pentru a se trata. Din propria experienţă, bărbatul susţine că la spitalele din Chişinău medicii sunt mai grijulii, discută altfel cu ei şi au un comportament firesc, chiar dacă ei au documente ucrainene. „În toamna anului 2014 am avut o intervenţie chirurgicală la Chişinău. După patru zile, am fost nevoit să plec în Ucraina la o înmormântare. A doua zi după aceasta am plecat la policlinica din Ismail. Dar nu au vrut să mă interneze, motivând ba că nu aveam tradusă o foaie, ba că ştampila de pe extrasul din Moldova este ştampila medicului, dar e nevoie de ştampila instituţiei medicale. Iar ajutorul pe care au putut să mi-l ofere a fost să mă trimită înapoi la Chişinău să fac tot ceea ce nu era corect. Şi asta chiar dacă starea mea de sănătate era gravă. Nu am mai plecat şi am început să mă lecuiesc singur” îşi aminteşte locuitorul din Kamâşovka.

Şcoli ucrainizate

Cândva, în Sudul Basarabiei au existat 66 de şcoli româneşti. Cu timpul, numărul acestora s-au redus, iar în prezent au rămas doar patru şcoli cu predare în limba română, dar şi acolo există deja clase ucrainene. „Chiar la noi în şcoală sunt astfel de clase. Acolo se învaţă toate disciplinele în limba ucraineană. Dar asta nu e tot. Ce credeţi că i-a mai dat prin cap Ministerului de Învăţământ al Ucrainei? A separat programele de învăţământ pentru şcolile cu predare în limba română din regiunea Odesa cu programul de învăţământ al şcolilor de limba română de la Cernăuţi” afirmă Tudor Iordăchescu. O altă nedreptate li se face românilor de acolo atunci când nu li se permite abonarea la ziarele din Cernăuţi, nici la presa din Chişinău, fără să mai vorbim de cele din România.

Ismail, raion sau regiune?

Întrebat ce ar putea spune de bine despre zona în care locuieşte, Tudor Iordăchescu a cântărit câteva secunde întrebarea, după care a pus „La bine tragem nădejde”. Tot el a spus că s-a propus ca raionul Ismail să fie refăcut în regiunea Ismail, cum era înainte până la Cetatea Albă. „Ar fi o regiune autonomă înfloritoare în componenţa Ucrainei. Şi drumurile ar fi reparate şi poduri peste Dunăre s-ar face. Pentru că sunt 20 de ani de când la Cartal e plănuit să fie pod şi încă nu e” a afirmat Iordăchescu. Tot el susţine că şi în Ucraina, ca şi în Republica Moldova sunt persoane „care susţin Rusia. Ei ştiu că acolo nu e atât de bine, dar s-au învăţat precum câinele după căruţă. Le pare că rusul tare le-a făcut viaţa dulce. Ei nu înţeleg câtă lume a suferit şi câtă lume zace şi acum prin gulagurile din Siberia şi Kazahstan”.

Tudor Iordăchescu a lansat în anul 2013 prima ediţie a cărţii „Hagi Curda (Kamâşovka)”. Acum se pregăteşte pentru lansarea celei de-a doua ediţii, pentru care caută finanţare în România şi în Moldova. Cartea va avea 500 de pagini, iar pentru editarea a 1000 de exemplare, Tudor Iordăchescu are nevoie de 3500 de euro. În carte vor mai fi editate unele documente şi articole prin care să demonstreze că în Sudul Basarabiei toţi românii gândesc asemenea lui, însă ei se tem să vorbească.

Preotul care a chemat la lupte împtriva „juntei de la Kiev” este acuzat de separatism

Preotul-separatist Alexei Grecu, care slujeşte la biserica suspusă Patriarhiei Moscovei din Hagi-Curda/Kamâşovka, sat românesc din raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina, este acuzat de separatism de autorităţile ucrainene.

Acesta este învinuit în baza articolului 110 din Codul penal din Ucraina - „Ameninţarea integrităţii teritoriale şi a inviolabilităţii hotarelor Ucrainei”. Preotul Alexei Grecu este cunoscut drept un oponent îndârjit al construcţiei în localitate a unicei biserici a Patriarhiei Române de pe teritoriul Ucrainei, sfinţită în anul 2009.

Propagandă la slujbă

În actul de învinuire se menţionează că, în timpul slujbelor, dar şi în paginile ziarului bisericesc, preotul Alexei Grecu a prezis de nenumărate ori „renaşterea rapidă a Rusiei unite”. Totodată, acesta ar fi îndemnat enoriaşii să se alăture „frăţiilor ortodoxe”, pentru a face faţă „Antihristului în forma juntei de la Kiev”.

În acelaşi timp, în discuţiile cu oamenii preotul le atrăgea atenţia că „la putere au venit grupurile baptiştilor” (Alexandr Turcinov, care a fost preşedintele interimar al Ucrainei în perioada martie-iunie 2014, este baptist - n.red.), precizează presa locală.

Deschiderea dosarului penal pe numele lui Alexei Grecu a avut un mare ecou în raionul Ismail şi în cadrul eparhiei. Mitropolitul Agafanghel al Odesei şi Ismailului i-ar fi cerut socoteală, iar în privinţa protoiereului Grecu urma să fie luată o decizie administrativă.

Susţinut de săteni

Totuşi, peste 500 de enoriaşi din localitatea în care slujeşte Alexei Grecu i-ar fi luat apărarea. Ţinând cont că în localitate sunt înregistraţi doar 3.000 de oameni, iar majoritatea sunt plecaţi peste hotare, ar reieşi că preotul Grecu este susţinut de fiecare al doilea locuitor. Aceştia ar fi semnat o scrisoare de iertare. Primarul satului Hagi-Curda/Kamâşovka, Mihail Dreglea, a menţionat că preotul Alexei Grecu se bucură de o mare autoritate în rândul sătenilor.

Prima şedinţă de judecată în cazul preotului din Kamâşovka are loc astăzi. Ca măsură preventivă i s-a aplicat arestul la domiciliu.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite