Ce spune Ministerul Apărării din România despre o posibilă chemare la arme a moldovenilor cu cetăţenie română

FOTO simbol

Ministerul Apărării Naţionale din România a publicat, la începutul lui iulie, un proiect care aduce mai multe modificări la Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iar cea care a atras atenţia este că românii din străinătate vor avea la dispoziţie 15 zile ca să se întoarcă în ţară în caz de război, transmite IPN.

 Într-un răspuns pentru Radio Europa Liberă, Ministerul român a precizat că, potrivit legislaţiei în vigoare, îndeplinirea serviciului militar este obligatorie „numai pentru cei care şi-au stabilit sau restabilit domiciliul în România”. Însă, proiectul de modificare se află în prezent la consultări publice

După publicarea proiectului, pe mai multe portaluri şi forumuri de limbă rusă din Republica Moldova au apărut ştiri şi comentarii în care se spunea că „cetăţenii moldoveni cu paşapoarte româneşti vor fi obligaţi să apere cu arma în mână interesele României şi ale NATO, iar dacă vor refuza – vor ajunge la închisoare”. „Informaţiile şi opiniile exprimate în spaţiul public din Republica Moldova referitoare la aşa-zisele obligaţii militare care vor fi instituite pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin cetăţenia României se bazează pe speculaţii şi interpretări cu intenţii vădit alarmiste ale unui proiect de lege aflat în faza iniţială”, a comentat Ministerul Apărării de la Bucureşti în răspunsul la solicitarea Radio Europa Liberă Moldova.

Ministerul a precizat că, potrivit legislaţiei în vigoare, îndeplinirea serviciului militar este obligatorie „numai pentru cei care şi-au stabilit sau restabilit domiciliul în România”. Un articol din varianta iniţială a legii, adoptată în 2006, prevede că românii care au cetăţenie dublă sau multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război conform acordurilor încheiate între România şi ţara respectivă. „Relaţiile de cooperare în domeniul apărării între România şi Republica Moldova se desfăşoară cu respectarea statutului de neutralitate al ţării vecine. (...) Între cele două ministere ale apărării, din România şi Republica Moldova, nu se află în negociere şi nu se intenţionează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica dată”, a explicat Ministerul Apărării Naţionale din România.

O bună parte dintre cetăţenii Republicii Moldova care şi-au redobândit cetăţenia română nu au domiciliu stabil în România şi deţin doar paşapoarte româneşti, care le permit să călătorească liber şi să lucreze în ţările Uniunii Europene. Există însă şi moldoveni care şi-au stabilit reşedinţa în România pentru a obţine buletine de identitate, din varii motive, cum ar fi alocaţiile pentru copii oferite de statul român, dar nu locuiesc la adresa din buletin. Or, este cunoscută practica înscrierilor lor fictive cu domiciliul peste Prut, uneori cu sutele sau chiar cu miile la aceeaşi adresă.

Nu este clar deocamdată dacă bărbaţii din această categorie vor fi obligaţi să se prezinte la centrele militare din raza localităţilor unde au domiciliul în România în caz de mobilizare. Responsabilii de la minister spun că au propus spre consultări o primă variantă a proiectului, iar cea finală va aduce clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetăţenii români care au dobândit prin adopţie, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetăţenia română.

La această etapă, au loc consultări cu celelalte instituţii ale sistemului de apărare din România şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Proiectul în forma finală va fi înaintat, după aprobarea Guvernului, către Parlament pentru dezbateri şi adoptare. Acest lucru s-ar putea întâmpla cel devreme în toamnă, pentru că deputaţii români sunt în vacanţă.

Potrivit unor date din 2021, numărul cetăţenilor moldoveni care au cetăţenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani şi a ajuns la peste 640 de mii dintr-o populaţie de 2,6 milioane de locuitori ai Republicii Moldova.