Ce faci dacă ai cumpărat online un produs care nu corespunde descrierilor

Ce faci dacă ai cumpărat online un produs care nu corespunde descrierilor

FOTO 123RF

Ce faci dacă ai cumpărat online un produs defect sau unul care nu corespunde descrierilor vânzătorului? Indiferent dacă este un magazin virtual sau ai cumpărat produsul pe o reţea de socializare, pentru început poţi solicita vânzătorului înlocuirea produsului sau returnarea banilor. Dacă nu ajungeţi la o înţelegere, poate fi sesizată Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Solicitat de IPN, inspectorul ANPCSP Nicolae Olăraşu a spus că vânzările pe reţelele de socializare întră în categoria comerţului electronic. Pagina web trebuie să conţină mai multe elemente de identificare a persoanei juridice, precum: adresa juridică, e-mail, telefon de contact, cod fiscal, descrierea completă a caracteristicilor produselor etc. Dacă nu le conţine, pagina ar trebui să creeze suspiciuni cu privire la buna credinţă a vânzătorului.

„Pagina de Facebook este mai mult de vânzare a produselor proprii. Când comercializezi un singur produs sau două, e una, dar când 70, e alta. Bineînţeles că aici este comerţ ilicit”, a spus Nicolae Olăraşu.

Dacă persoana a cumpărat un produs, iar neconformitatea a fost descoperită abia acasă, cumpărătorul poate depune plângere la agentul economic. Acesta are la dispoziţie 14 zile calendaristice pentru a soluţiona revendicările. Dacă agentul economic nu întreprinde nicio acţiune persoana este în drept să se adreseze către Agenţie Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei cu o reclamaţie. Dacă nu deţine bon fiscal sau alt document care confirmă procurarea produsului, poate ataşa la reclamaţie alte dovezi, cum ar fi: înregistrarea convorbirii telefonice cu vânzătorul, discuţiile pe Messenger sau SMS.

Termenul legal de examinare a petiţiei este de 30 de zile. Dar, de regulă, spune Nicolae Olăraşu, problema se rezolvă pe cale amiabilă în câteva zile. Dacă specialiştii APCSP nu identifică denumirea juridică a vânzătorului în registrele oficiale, cazul se transmite în competenţa poliţiei, întrucât e vorba de comerţ ilegal. Potrivit lui Nicolae Olăraşu, cel mai des victime ale comerţului pe reţelele de socializare devin persoanele vulnerabile, persoane în vârstă, care cred  în efectele miraculoase pentru sănătate sau frumuseţe ale unor produse.

Într-un răspuns oferit Agenţiei de Presă IPN, Inspectoratul Naţional de Investigaţii a menţionat că, de la începutul anului, nu au parvenit sesizări privind comerţ neautorizat pe Facebook sau alte reţele de socializare. Centrul pentru combaterea crimelor informatice al INI este dispus să acorde suportul procesual, în limita competenţei, pentru investigaţii în cazul adresării organelor abilitate cu funcţie de protecţie.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: