Călătorie în timp la Isfahan şi Teheran

Piaţa Şahului din Isfahan este una dintre principalele atracţii turistice FOTO Adevărul

Timp de o săptămâmă un grup de ziarişti din Republica Moldova a descoperit ţara imamilor din vechea Persie şi a "arienilor" contemporani

În luna august am primit o invitaţie din partea Agenţiei de presă Fars de a efectua o vizită în Iran. Alături de bucuria că aveam ocazia nesperată de a vedea patria uneia dintre cele mai vechi civilizaţii, m-a măcinat ideea că ar putea fi o călătorie periculoasă, mai ales din perspectiva riscului ca tensiunile dintre Iran şi SUA sau dintre Iran şi Israel, cauzate de programul nuclear iranian, să se transforme într-un veritabil conflict. A învins curiozitatea, dar şi încrederea că nu se va întâmpla nimic.

PRIMA DELEGAŢIE DE ZIARIŞTI MOLDOVENI

Prima parte a călătoriei am făcut-o cu microbuzul până la Kiev. Însoţitor şi ghid pe parcursul întregii călătorii ne va fi Amir Kelanyi, colaborator la ambasada Iranului de la Kiev. Cunoaşte foarte bine rusa, este amabil şi interesat să afle cât mai multe informaţii despre Republica Moldova, în special despre ultimele evoluţii politice, negocierile privind reglementarea transnistreană, situaţia economică etc. Se vede că urmăreşte ce se întâmplă în ţara noastră. Aflăm de la el, de exemplu, că premierul Kurdistanului irakian Nechirvan Barzani, imediat după ce a vizitat Chişinăul, a plecat la Teheran.
La Kiev ajungem pe la orele 4.30 dimineaţa. La îmbarcarea în avion, Dina Perciun de la Publika TV, singura doamnă din grupul de nouă ziarişti, este rugată să-şi acopere capul cu o basma. Avionul este plin cu iranieni.
Zborul până la Teheran durează aproape trei ore şi jumătate. La sosire aflăm că diferenţa de fus orar este de 1,5 ore. Amir ne explică că ţara ar fi urmat să fie împărţită în două fusuri orare, aşa pentru a evita o astfel de divizare, s-a mers pe calea de mijloc. Adică s-a adoptat o oră unică, dar care diferă de fusurile orare obişnuite din regiune cu 30 de minute.
Suntem întâmpinaţi aproape ca o delegaţie oficială: flori, fotografi, camere de filmat şi cuvânt de salut din partea lui Mohammad Hosein Ziarati, manager general al Departamentului relaţii publice şi internaţionale al Agenţiei de presă Fars.

„SHAHIZII NU SUNT TERORIŞTI“

Drumul până la hotel ne ia o oră, pentru că aeroportul se află la 40 de kilometri de Teheran şi pentru că sunt numeroase ambuteiaje. Totuşi, e vineri, zi de odihnă în Iran, şi nu sunt atât de multe automobile pe şosele.
Teheranul este un megapolis, unde locuiesc peste 13 milioane de locuitori, iar cu suburbiile ajunge la 17 milioane. Zidurile multor blocuri sunt pictate cu portrete ale shahizilor, eroi morţi în războiul cu Irakul. Amir ne spune că în Rusia cuvântul shahid a ajuns sinonim cu cel de terorist, din cauza unei necunoaşteri a realităţilor. „Un shahid nu va arunca în aer civili, femei sau copii, acesta prin esenţa sa nu poate fi terorist“, a precizat consilierul iranian de la ambasada de la Kiev.
Suntem cazaţi la un hotel de patru stele. E o locaţie frumoasă şi selectă în nordul Teheranului, unde se găsesc şi alte hoteluri, dar de aici este dificil să faci o plimbare pe jos în oraş. În jur sunt numai autostrăzi, iar o trecere de pietoni găseşti cu greu. De regulă sunt pasarele amplasate la distanţe mari una de alta. În oraş există şi treceri pietonale obişnuite, dar este riscant să treci drumul chiar şi pe ele, deoarece şoferii practic nu încetinesc la văzul pietonilor, cu atât mai puţin în cazul unor locuri fără semnalizare. O plimbare pe jos prin Teheran este riscantă şi din cauza poluării.

ANTIAMERICANII AMERICANIZAŢI

De la distanţă, Iranul pare o ţară extrem de axată pe islamism şi antiamericanism, însă de pe străzile Teheranului pare mai degrabă una occidentală. Cu greu vezi printre blocuri o moschee, ceea mi s-a părut un paradox. În schimb, poţi găsi celebra băutură Coca-Cola la tot pasul, la fel şi tot soiul de fast-food-uri. E adevărat că nu se vinde alcool, consumul căruia este interzis. Dar poţi cumpăra bere, care este fără alcool şi are în cel mai bun caz gust de limonadă.
Normele islamice, mai ales cele vestimentare pentru femei, sunt respectate cu stricteţe, dar sub ele se văd blugii şi adidaşii, purtaţi atât de generaţia tânără, cât şi de persoane mai în vârstă. Vizitând casa imamului Khomeyni, la periferia Teheranului, ar fi trebuit să întâlnim mase de adepţi pioşi, ţinând cont şi de imaginile cu milioanele de iranieni în lacrimi, ce însoţeau, în anul 1989, cortegiul funerar al liderului spiritual al Revoluţiei Islamice. În afară de grupul nostru şi câţiva vizitatori, aici găsim muncitori ocupaţi cu reparaţia unor clădiri din preajmă şi doi paznici de la intrare.

HABARUL, CARE A DEVENIT NOUTATE

Sâmbătă este prima zi de lucru a săptămânii în Iran. Mergem la Agenţia Fars (habarbuzorie în persană), care este una dintre puţinele instituţii media private din Iran. De exemplu, toate televiziunile aparţin statului. Suntem întâmpinaţi cu imnul Republicii Moldova şi cel al Iranului, după care urmează o prezentare a întregii instituţii. Aici lucrează circa 1.000 de angajaţi, dintre care foarte multe femei. Este o înghesuială mare, dar managerii spun că în câteva luni vor trece într-un sediu nou. Publică ştiri în farsi, engleză, arabă şi turcă, iar, în scurt timp, şi în rusă. Are o importantă reţea de reporteri în toată ţară şi în statele din regiune şi deţine o şcoală de jurnalism.

ORAŞUL CELOR 6.000 DE MONUMENTE

Cea mai impresionantă parte a vizitei a fost la Isfahan, al treilea oraş ca mărime din Iran şi fostă capitală a Persiei în secolele al XVI-XVIII-lea în timpul domniei şahilor din Dinastia Safevizilor. Urmele epocii înfloritoare le găsim peste tot, de la podurile peste râul Zyandeh Rud, la moschei, palate regale, biserici creştine, toate fiind importante atracţii turistice. De altfel Isfahanul este printre cele mai bogate destinaţii turistice din lume, alături de Paris, Florenţa, Beijing. Dintre cele 6.000 de monumente istorice din Isfahan, cea mai vizitată este Piaţa Şahului, redenumită în Piaţa Imamului. Aici se află şi impunătoarea Moschee a Imamului, dar şi singura moschee din ţară destinată femeilor. Galeriile din jurul pieţii sunt pline cu mici magazine, unde se vând de la jucării din China, la mărfuri handmade, suvenire şi dulciuri.
Oraşul este şi patria luptei naţionale zurkaneh, apărută în vechime pe baza tehnicilor de pregătire a militarilor. Sayed Morteza Nejad, primarul Isfahanul, spune că circa şapte milioane de turişti au vizitat anul trecut oraşul, din care doar 750.000 au fost străini. Totuşi, cel mai vizitat oraş din Iran este Mashad, unde anual vin peste 20 de milioane de pelerini pentru a se închina la locurile sfinte.

Mizează pe export şi nu renunţă la programul nuclear

Ca urmare a restricţiilor la comerţ şi transfer de tehnologii impuse Iranului pentru că dezvoltă un program nuclear, ţara încearcă să producă aproape tot ce importa anterior: de la avioane şi automobile, la medicamente şi echipamente pentru telecomunicaţii. Se investeşte mult, mai ales din veniturile obţinute de la comerţul cu petrol şi gaze.
Viceministrul iranian de Externe, Ramin Mehmanparast, susţine că ţara sa duce o politică de reducere treptată a dependenţei de exportul de hidrocarburi. „În acest an circa 42% din veniturile bugetare au provenit din comerţul cu petrol. Anul viitor cota se va reduce la 30%“, a declarat oficialul. Totodată, el a ţinut să precizeze că Iranul nu va renunţa la programul său nuclear, accentuând că acesta „are caracter paşnic“.

CEL MAI MARE PRODUCĂTOR DE AUTOMOBILE

Drept exemplu de diversificare a economiei poate servi Iran Khodro Company, cel mai mare producător de automobile din Iran şi din regiune, un conglomerat de 140 de firme cu peste 50.000 de angajaţi. Amplasată la 50 de kilometri de Teheran, uzina principală produce peste 800.000 de maşini pe an, dintre care 40.000 la export.
Saeed Hashemi, şeful Departamentului Relaţii Externe de la Iran Khodro, afirmă că întreprinderea mizează pe extinderea exporturilor, mai ales că a lansat o nouă serie de automobile de marca Samand, competitive ca preţ şi calitate.
Cât despre pătrunderea în Republica Moldova, oficialul a precizat că Iran Khodro are deja reprezentanţe în multe din ţările CSI şi este gata să studieze care sunt cerinţele şi situaţia de pe piaţa moldovenească. „Nu excludem deschiderea unui oficiu, după ce vor fi luate în calcul toate aspectele pentru o astfel de decizie“, a precizat Saeed Hashemi. ;

IRAN

- Populaţie – 75,2 milioane de oameni

- Suprafaţă – 1,65 milioane kilometri pătraţi

- PIB – 990 de miliarde de dolari, după paritatea puterii de cumpărare.

- Locul I-II din lume la rezervele de petrol şi gaze

- Capitala – Teheran

- Limba oficială – persana