EXCLUSIV Lovitură de teatru la Ministerul Culturii. Ex-ministrul Boris Focşa, denunţat de contabila-şefă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şefa Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a Ministerului Culturii l-a acuzat pe fostul ministru de spălare de bani, delapidări şi furturi. Funcţionara a recunoscut, practic, că i-a fost complice. Ulterior, ea şi-a retras plângerea adresată chiar lui Boris Focşa. La rândul său, democratul susţine că n-a văzut scrisoarea şi se jură că „nu se ocupă de prostii“.

Pe 17 mai 2013, când fostul ministru al Culturii era pe final de mandat, Nadejda Pohilă a depus la cancelarie o scrisoare (cu numărul de intrare 1638), în care îl „informează oficial“ despre ilegalităţile pe care le-ar fi comis împreună. „Începând cu anul 2009, v-aţi axat pe hoţii, manipulări, presiuni asupra colegilor, pentru a vă satisface poftele criminale“, îşi începe denunţul adresat atât lui Boris Focşa, cât şi viceministrului Gheorghe Postică. 

Pe câteva pagini, petiţionara înşiră o serie de abuzuri grave la care ar fi fost complice, cu voia sau fără voia sa.

„Cât am fost subalterna dumitale, am fost forţată să semnez acte despre care descopeream, prin intermediul unor contabili-şefi ai unor instituţii subordonate ministerului, că acestea conţineau, la cererea dumitale, majorări nejustificate ale devizelor de cheltuieli, pentru a însuşi ulterior banii respectivi. În calitatea mea de şefă de direcţie, aprobam planurile de finanţare, pentru ca să aflu mai târziu că subalterna mea, fără să mă anunţe, schimba conţinutul acestora în interesele dumitale“, recunoaşte funcţionara.
image
image
image

Tranzacţie dubioasă la Tipografia Centrală

O parte din neregulile semnalate de Nadejda Pohilă se regăsesc în rapoartele Curţii de Conturi sau au stat la baza unor dosare penale. Se ştie, de pildă, că ex-ministrul democrat a fost cercetat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) pentru că ar fi dat în arendă şi, ulterior, ar fi vândut ilegal câteva monumente de arhitectură, prejudiciind statul cu milioane de lei. „Printr-o ordonanţă de anul trecut, Boris Focşa a fost scos de sub urmărire penală. Dosarul rămâne, însă, în gestiunea noastră“, ne-a comunicat Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA.

După aceeaşi schemă, Focşa ar fi privatizat şi alte clădiri gestionate de minister sau de instituţiile subordonate. Unul dintre aceste cazuri se referă la 2.600 de metri pătraţi din spaţiile Tipografiei Centrale, vândute la preţul minim de 100 de dolari pentru un metru pătrat. Un audit al Curţii de Conturi relevă că statul a ratat astfel venituri de 15 milioane de lei.

„Ghiciţi cine era în comisia de licitaţie, din partea Ministerului Culturii? Pohilă! S-a întâmplat până a deveni eu director, în 2010. Am rămas frapat când am văzut documentele, mai ales că licitaţia a fost ilegală“, spune actualul şef al Tipografiei Centrale, Dinu Sorocovici. 

image

Potrivit lui, concursul trebuia să fie anulat pentru că a fost înaintată doar o ofertă, din partea SA Cartea, care a şi câştigat contractul. „Conform legii, la a doua licitaţie se acceptă şi un singur ofertant, dar la prima - nu. Poate, ar fi venit cinci şi preţul de vânzare ar fi fost mai mare“, ne-a explicat directorul firmei editorial-poligrafice.

Privatizarea Tipografiei Centralegrafia

Ministerul Culturii - Privatizarea Tipografiei Centrale

Sună a privatizare la Buciumul

Nadejda Pohilă mai dezvăluie că Boris Focşa i-ar fi dat indicaţii să nu ia la evidenţa contabilă a ministerului 0,06 hectare şi o construcţie transmisă de către ÎS Buciumul, cu intenţia de a o privatiza. Auditul Curţii de Conturi pentru anul 2012 arată că imobilul din centrul Capitalei (strada Columna, 60), cu suprafaţa de 306 metri pătraţi, a fost transmis cu titlu gratuit de către întreprinderea de stat Buciumul, aflată în proces de lichidare, mai întâi ministerului, iar apoi - Tipografiei Centrale, condusă deja de Dinu Sorocovici.

Auditorii au constatat că tipografia a dat în locaţiune spaţiul, timp de câteva luni, companiei Alexcrist, dar imobilul nu era înregistrat în documentele contabile. În octombrie 2013, firma a câştigat în prima instanţă dreptul de a cumpăra bunul statului. Dosarul urmează să fie examinat şi la Curtea de Apel Chişinău.

De la democrat la democrat 

Şefa de la finanţe îi mai aminteşte ministrului că a fost forţată să-l demită ilegal pe Ion Şiman din funcţia de director al studioului Moldova-Film, pentru că acesta refuzase să înstrăineze un teren de un hectar şi 1.000 de metri pătraţi de încăperi auxiliare (baza auto din strada Mioriţia, 3).

„Este perfect adevărat“, ne confirmă fostul director. El povesteşte că ministrul democrat a vrut să-i vândă aceste proprietăţi, cu trei milioane de lei, lui Alexandru Covalenco - directorul companiei Interactiv şi colegul său din Consiliul Naţional Politic al Partidului Democrat. „M-am opus pentru că ţin la averea statului şi pentru că asta ar fi însemnat să încalc legea. Trebuia să fie organizat un concurs, să fie evaluate bunurile. Cred că numai terenul costă în această zonă 5-10 mii de euro arul“, precizează Ion Şiman.

Demersul Interactiv

Dramă la Moldova-Film

Mai întâi, consiliul de administraţie al Moldova-Film, din care făcea parte şi Nadejda Pohilă, a schimbat statutul instituţiei, stabilind că directorul este numit şi demis de către adunarea generală. Adunarea este, de fapt, reprezentantul ministerului (deţine 100% din acţiunile societăţii), în persoana lui Dinu Sorocovici. Apoi, Ion Şiman a fost înlocuit cu regizorul Sandu Vasilache. „Procesele verbale ale consiliului şi ale adunării generale din decembrie 2010 şi din ianuarie 2011 au fost pregătite de către Dinu Sorocovici, la comanda dumneavoastră, fără ca şedinţele să aibă loc“, scrie Nadedja Pohilă.

După trei ani de şedinţe de judecată, Ion Şiman a fost restabilit în funcţie şi demis imediat din nou. Curtea de Apel Chişinău a obligat studioul să-i achite despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei. „Nu mă bucur. Într-o ţară normală, cei care au dat dispoziţii ilegale ar trebui din contul lor să acopere suma. Moldova-Film este proprietate de stat, iar statul suntem noi. Pe noi ne-au furat Focşa şi Sorocovici!“, se revoltă fostul director.

„A câştigat într-o instanţă, asta practic nu înseamnă nimic. Nu este o decizie irevocabilă“, este replica lui Dinu Sorocovici, care susţine că Şiman a fost eliberat din funcţie pentru că îi expirase contractul.

Cărţi editate doar în facturi

Numele lui Sorocovici apare şi în alte paragrafe din scrisoare. În 2012, ministrul ar fi încheiat cu acesta un contract în sumă de 99.000 de lei pentru editarea unor cărţi. „După trei zile, a fost semnat un acord adiţional care dubla suma precedentă, deşi, conform legii, se admite o majorare de până la 30% din suma iniţială. În plus, acordul respectiv a fost întocmit ilegal. Banii au fost sustraşi, iar cărţile au rămas needitate“, afirmă contabila-şefă. 

De cealaltă parte, directorul tipografiei susţine că editarea acelor cărţi a fost doar în plan şi că licitaţia a fost anulată, deoarece era sfârşit de an şi nu mai era timp pentru toată procedura de achiziţii publice. Din raportul Curţii de Conturi aflăm că Ministerul Culturii a organizat, totuşi, licitaţia pentru realizarea Programului editorial 2012 (subvenţionat din bugetul de stat) şi a încheiat două contracte: cu Editura Lumina, în sumă de 445.500 de lei, şi cu Tipografia Centrală , de... 99.400 de lei. Auditorii au descoperit că valoarea contractelor a fost majorată cu 100%, prin încheierea unor acorduri adiţionale şi includerea unor elemente noi (onorariul de autor şi remunerarea pictorilor). Totodată, mii de exemplare de cărţi nu au fost livrate Bibliotecii Naţionale, deşi ministerul a decontat banii în facturile fiscale.

Jonglerii la hotelul Circului

„În 2010 aţi estorcat mită în proporţii deosebit de mari pentru distribuirea ilegală a apartamentelor din strada Florica Niţa, 7 de la sărmanii actori, inclusiv de la feciorul meu (n.r. Ion Pohilă), pentru procurarea automobilului de model Toyota Avensis“, îl mai acuză Nadejda Pohilă pe Boris Focşa. Este vorba de fostul hotel al Circului din Chişinău, aflat în gestiunea Agenţiei de Impresariat, care a fost condusă între anii 2009 şi 2011 de către acelaşi Dinu Sorocovici. Presupusele delapidări legate de acest imobil sunt investigate, în prezent, de Direcţia urmărire penală a CNA.

Raspunsul CNA

„Au primit acolo apartamente şi Sorocovici, şi ginerele lui Focşa. În listă a fost şi Ion Pohilă, fostul student şi finul de cununie al ministrului, dar i s-a cerut o sumă prea mare şi a renunţat. Probabil, acesta a fost motivul din care Focşa s-a certat cu Pohilă şi ea l-a pârât“, presupune Ion Şiman.

„Nu ştiu ce s-a întâmplat între dânşii. Cearta asta este, probabil, de mai demult. Am auzit că dumneaei avea vreo două dosare penale la Procuratura municipală (n.r. condusă de Ion Diacov, cumnatul şi naşul lui Boris Focşa şi fratele liderului democrat Dumitru Diacov). Apăruse atunci întrebarea cum poate să lucreze la finanţe“, este versiunea lui Dinu Sorocovici.

Cheltuieli neargumentate la Sala cu Orgă

Printre altele, Nadejda Pohilă mai reclamă că Boris Focşa sustrăgea permanent bani din plata pentru locaţiunea edificiului din strada Puşkin, 24 (unde se află mai multe uniuni de creaţie), fără a încheia contracte, precum şi din  sursele alocate Teatrului „Alexei Mateevici“. Ba chiar, ar fi majorat în acest scop bugetul instituţiei pentru anul 2013. „Prima dată aud asemenea aberaţii. Am colaborat bine cu fostul ministru. Anul trecut, am avut un buget de 1,2 milioane de lei şi i-am valorificat pe toţi“, o contrazice directorul teatrului, Eugen Cârciumaru.

Lista de învinuiri nu se termină aici. Funcţionara i-a mai reproşat fostului şef că, având specialişti în minister, a angajat persoane din afară ca să elaboreze strategii şi programe de dezvoltare a culturii, plătindu-le cu „sume frumuşele“ din banii publici. Contabila-şefă dă şi o cifră -50.000 de lei, fără să precizeze dacă acesta este salariul unui singur om sau al mai multora.

Subalterna mai vorbeşte despre fraude la restaurarea cupolei Sălii cu Orgă. Reparaţia a fost realizată de Viarhcon SRL. Întâmplător sau nu, directorul firmei, Victor Tulgara, este originar din acelaşi sat cu fostul ministru - Sărătenii Vechi, Teleneşti. La solicitarea CNA, Ministerul Construcţiilor a efectuat o expertiză la Sala cu Orgă şi a identificat lucrări neargumentate în sumă de peste 160.000 de lei. Ministerul Culturii a fost informat despre aceste nereguli pentru a sista transferurile în adresa companiei de construcţii. O singură factură fiscală demonstrează că firma a încasat deja aproape un milion de lei (cu TVA).

Factura Viarhon

Împărţeala televizoarelor

Din denunţ mai aflăm că Boris Focşa ar fi pus mână până şi pe zece computere donate de către Fundaţia „Robin Hood“ din România. „Aţi sustras factura fiscală şi vamală din dosarul prezentat de către contabilul-şef şi ne-aţi indicat să nu le luăm la evidenţă“, dezvăluie schema Nadeja Pohilă.

Şeful de la Cultură ar fi însuşit şi opt televizoare LCD, procurate din bani publici. „Le-aţi restituit fiind obligat de CNA, pentru ca ulterior să le casaţi, deşi acestea funcţionau perfect. Au fost distribuite la domiciliul dumitale, lui Dumitru Acriş, Dinu Sorocovici, ginerelui şi altora“, precizează funcţionara.

„Nu este adevărat“, ne-a replicat scurt la acest subiect directorul Tipografiei Centrale. Nu am reuşit să vorbim şi cu Dumitru Acriş, fostul consilier al ministrului Boris Focşa, care a fost prins beat la volan în aceeaşi zi cu şeful său. Actorul are telefonul închis. Potrivit unor surse, după ce şi-a dat demisia de la minister şi din Teatrul „Luceafărul“, el a plecat din ţară.

A cerut să-i întoarcă 2.500 de euro

Nadejda Pohilă îşi încheie scrisoarea către Boris Focşa cu solicitarea ca acesta să-i restituie „sumele extorcate ilicit“: „1.500 de dolari pentru trei ani de studii ai feciorului meu la Academia de Teatru; 400 de dolari pentru motorina consumată de automobilul personal marca Volkswagen Touareg, cu scopul plecării împreună cu familia la Moscova, la Zilele Culturii Republicii Moldova; 400 de euro pentru semnarea unui răspuns al ministerului unui deţinut; 200 de euro pentru procurarea unui porc“. De asemenea, funcţionara cere ca toate cazurile semnalate să fie investigate şi să fie informat prim-ministrul despre fraudele comise de Focşa.

image

Fiica, ginerele şi soţia lui Boris Focşa, la Moscova FOTO: Odnoklassniki

Boris Focşa: „Sunt bârfe. Nu mă ocup de prostii“

La scurt timp după ce a scos gunoiul din casă, Nadejda Pohilă şi-a retras acuzaţiile. Solicitată de „Adevărul“, ea a refuzat să ne ofere un interviu pentru a-şi explica gestul. „Nu vreau să-mi amintesc de tot ce a fost. Nu ştiu de unde aveţi scrisoarea mea. Acum nu e cel mai important lucru din ţara noastră. Slavă Domnului, astăzi avem un ministru al Culturii bun“, ne-a spus şefa Direcţiei finanţe la telefon.

Peste câteva minute, funcţionara a revenit şi a negat că i-a scris o epistolă plină de acuzaţii lui Boris Focşa, invocând că n-a înţeles din prima subiectul abordat. Mai mult decât atât, ne-a ameninţat că ne atacă în instanţă, dacă publicăm denunţul. „Dacă utilizaţi numele meu, vă dau în judecată. Vă rog, lăsaţi-ne să trăim, să lucrăm şi nu ne implicaţi în lucruri necunoscute. Nu ştiu despre ce scrisoare este vorba. Scrisori pot fi găsite pe toate gardurile“, a ripostat Nadejda Pohilă.

Vădit agitată, a sunat şi a doua oară la redacţie. De această dată, a recunoscut că l-a învinuit pe fostul său şef de delapidări şi escrocherii, doar că acum... nu-i mai incriminează nimic. „Mi-am retras toate pretenţiile şi nu vreau să mai am astfel de discuţii. Este un drept sfânt al meu să mă adresez în instanţă, dacă publicaţi acest material. Cum pe mine nu mă interesează viaţa dumneavoastră, nici pe voi nu trebuie să vă intereseze ce-am scris eu“, a insistat contabila-şefă.

Şi Boris Focşa ne-a răspuns cu ameninţări, în loc să ofere explicaţii.

„Această scrisoare nu a ajuns la mine. Sunt nişte bârfe! Nu mă provocaţi, pentru că eu nu mă ocup de prostii! Dacă sunt acuzat, voi răspunde în faţa instanţei. Ca cetăţean, am dreptul la judecată. Nu mai sunt o persoană publică şi o să mă judec până la ultima picătură“, ne-a atenţionat directorul Teatrului „Luceafărul“.

Când l-am întrebat în ce relaţii este acum cu Nadejda Pohilă, regizorul ne-a apostrofat: „Sunt problemele mele personale. Ce vă mai interesează? Poate, cu cine mă culc seara?!“.

image

Viceministrul Gheorghe Postică spune că nu a putut trece peste fostul său şef, Boris Focşa FOTO: Muzeul Naţional de Arte al Moldovei

Monica Babuc nu comentează

Actualul ministru al Culturii preferă să nu se implice în acest conflict. Monica Babuc susţine că nu ştie despre ce învinuiri este vorba şi ne asigură că n-a descoperit nicio ilegalite de-a predecesorului său.

„De ce presupuneţi, dacă aceste lucruri nu sunt probate? Toţi miniştrii moştenesc anumite lucruri, nu neapărat cele mai bune sau cele mai proaste. Aceste acuzaţii nu pot fi comentate, din moment ce nu mai există. Nu ştiu dacă avem despre ce discuta, în cazul în care persoana care a semnat scrisoarea a retras-o“, ne-a declarat ministrul delegat, la fel, de Partidul Democrat.

O familie de artişti „săraci“

Potrivit declaraţiilor pe venit şi de interese, depuse anul trecut, ministrul Boris Focşa şi soţia sa - actriţa Stela Focşa (Merlă), care conducea pe atunci Teatrul „Luceafărul“, au câştigat împreună 336.660 de lei la locul de muncă de bază, din activitatea didactică şi din cea de creaţie. Încă 32.000 de lei au dobândit din vânzarea unor bunuri. Oficial, familia deţine un apartament de 70 de metri pătraţi în sectorul Botanica şi un lot în satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, dar niciun automobil. Boris Focşa vine, însă, la teatru cu un Volkswagen Touareg, care costă nou peste 40.000 de euro, iar soţia sa – cu o Toyota Avensis. Fiica lor mai mare, Patricia, şi ginerele Sergiu Plângău, actori şi ei, au la fel fiecare câte o maşină. 

image

Boris Foşca îşi parchează maşina de model Volkswagen Touareg în curtea Teatrului „Luceafărul“ FOTO: Adevărul

„Viceministrul era obligat să anunţe organele de anchetă“

Chiar dacă a primit plângerea, viceministrul Culturii nu a sesizat instituţiile abilitate să investigheze încălcările descrise de Nadejda Pohilă. „Ea şi-a retras scrisoarea după ce a trimis-o. În plus, la acea dată, Boris Focşa mai era ministru. Nu puteam să sar peste el“, explică Gheorghe Postică, căruia funcţionara i s-a adresat în calitatea lui de preşedinte al comisiei de disciplină.

Responsabili de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) susţin, însă, că era de datoria viceministrului să anunţe organele de anchetă. „Orice cetăţean, mai ales dacă este funcţionar public, are obligaţia civică să reacţioneze atunci când află despre comiterea unor infracţiuni“, afirmă Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală de la CNA.

Însăşi Nadejda Pohilă ar fi trebuit să se autodenunţe, dacă ştia că a participat la nişte acţiuni ilegale. „Dacă a avut curaj, funcţionara nu trebuia să-i trimită scrisoare ministrului, ci să depună o declaraţie la CNA, sub răspundere penală pentru declaraţii intenţionat false. Legal, scrisoarea nu putea fi retrasă din cancelaria ministerului. Ea putea doar să vină, ulterior, cu explicaţii că a greşit sau că se afla într-o anumită stare când a scris-o“, adaugă Bogdan Zumbreanu.

Cultura, văzută doar ca un consumator

Experţii spun că implicarea subordonaţilor în activităţi care prejudiciază interesele publice este un fenomen larg răspândit în Moldova. „Este evident că n-ar exista corupţie decât în proporţii foarte mici sau în cazuri izolate, dacă persoanele responsabile nu i-ar obliga pe subalterni, prin diferite metode, să participe la acest proces“, comentează Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul analitic independent „Expert-Grup“, unul dintre autorii studiului despre eficienţa şi transparenţa utilizării resurselor publice alocate culturii.

Cercetarea relevă că domeniul culturii suferă mai mult de pe urma managementului imperfect decât din cauza volumului redus de mijloace financiare alocate. Autorii constată că reformele în cultură au întârziat foarte mult, de aceea se mai păstrează o bună parte din sistemul de management din perioada sovietică.

„Până în prezent, cultura a fost văzută pe nedrept doar ca un consumator net de resurse. Această abordare strategică eronată a diminuat rolul culturii în societate şi nu a permis scoaterea în evidenţă a potenţialului său economic“, concluzionează experţii. Ei remarcă, totodată, că începând cu anul 2009, Guvernul a conştientizat necesitatea reformării culturii şi a iniţiat cu acest scop un şir de documente de politici şi acte legislative.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

   

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite